VIDEO Cartianu, despre ziua lui Nicolae Ceauşescu: „Mi-am mutat şi eu ziua în avans, tot pe 26 ianuarie, ca să mă bucur de curent în casă“

Pe 26 ianuarie se sărbătorea, cu fast, în comunism, „ziua tovarăşului Nicolae Ceauşescu“. Jurnalistul Grigore Cartianu, autor al mai multor cărţi despre Revoluţie, arată cine erau „linguşitorii“ şi de ce acceptau aceştia umilinţa.

La peste un sfert de secol de la prăbuşirea comunismului şi eliminarea cuplului dictatorial, câţiva nostalgici se mai adună în Cimitirul Ghencea pentru a-l comemora pe Nicolae Ceauşescu. Jurnalistul Grigore Cartianu a studiat şi a pus pe hârtie mai multe volume despre dictator şi despre cei care-l înconjurau. 

Principalele declaraţii:
 

„Încep cu o mică povestire de ziua lui Ceauşescu. Spun în faţa naţiuni ce nemernicii am făcut eu pe vremea lui Ceauşescu: eram în liceu, prnin '85-'87, în luna ianuarie, iar ziua mea e pe 27! Şi încercam cu prietenii mei să facem o mică petrecere. Şi ne trebuia lumină, că mergeam la ţară, unde nu prea aveam. Luam „lamba“ cu gaz. Aveam nevoie de muzică, dar la ce să alimentăm? Cu colegele - fete, e adevărat, nu trebuia să fie prea multă lumină...  În fine, pentru că aveam mare nevoie de curent şi observând că pe 26 nu se lua niciodată, mi-am mutat şi eu ziua în avans!  Deci, pot spune că Ceauşescu mi-a influenţat viaţa!, povesteşte şi glumeşte jurnalistul Grigore Cartianu.

Reminiscenţe de pe vremea comunismului de cum se organizau manifestaţiile, spune Cartianu, sunt şi azi: „De pildă, de ziua Unirii acum, pe 24 ianuarie, baronul Oprişan a scos copii de şcoală primară, pe cei din liceu şi, în premieră absolută, pe cei de grădiniţă, să-l întâmpine pe Victor Ponta. Lume care nu-l huiduie!“.

Tot făcând o paralelă „politică“ între vremurile de dinainte şi de după '89, Cartianu a completat: „E o prostie să spui că Victor Ponta e Ceauşescu, dar eu nu pot să uit că, în campania electorală, i-a trimis acasă pe studenţi ca să nu voteze în Bucureşti. Apucături din astea există. Noroc că nu mai trăim în vremurile când Uniunea Sovietică, care menţinea un regim cu forţa armelor. Şi noroc că au mai venit şi americanii pe aici (râde)“.

„Ca să-ţi dai seama în ce lume trăiai atunci, trebuia să ai cel puţin 10 ani la Revoluţie; să vezi că Ceauşescu venea peste tine oriunde - la televizor, în ziare, chiar şi în ziarele de sport! Mai mulţi români de acum au cunoscut ceauşismul - era şi o natalitate mai ridicată. Iar pentru mulţi există o nostalgie pentru copilăria în Epoca de Aur.  De ce? Înainte te jucai pe maidane, citeai foarte mult pentru că nu aveai la ce să te uiţi la televizor, făceau chefuri studenţeşti. Deci, era o lume pe care mulţi o regretă prin prisma tinereţii lor“, a mai spus jurnalistul.

„Se făceau cozi unde nu se dădea nimic!“

Cartianu a vorbit şi despre cozile la mâncare din vremea dictatorului, care devenisără dintr-o tragedie o glumă a copiilor. „Copiii şmecheri aveau ca distracţie favorită gluma cu coada. „Hai, bă, repede, că s-au băgat pui, s-au băgat măsline, portocale“, strigat la alţi puşti. Şi se aşezau la coadă. Oamenii mari veneau şi ei, îşi deturnau orice program pe care-l aveau ca să stea la coadă. Copiii plecau după aceea în treaba lor. Practic, se făceau două trei cozi din astea unde nu se dădea nimic“.

Jurnaliştii Livu Iolu şi Grigore Cartianu au comentat şi  declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis făcută ieri, pe pagina de Facebook cu privire la arhivele fostei Securităţi şi despre un posibil Muzeu al Comunismului:  „Arhivele fostei Securităţi reprezintă o parte din istoria poporului nostru. Dosarele întocmite de poliţia politică închid în paginile lor nenumărate vieţi de oameni nevinovaţi. Mâine voi vizita arhivele păstrate de CNSAS la Popeşti-Leordeni. CNSAS deţine, după Germania şi Polonia, a treia arhivă ca mărime, preluată de la fostele servicii secrete comuniste. În aceste dosare se află memoria comunismului şi nu avem dreptul s-o trecem sub tăcere. Dimpotrivă, ea va avea o contribuţie importantă la deschiderea unui Muzeu al Comunismului, despre care am vorbit la Timişoara imediat după alegeri“.
 

Muzeul Comunismului, „trecerea de la fapte la vorbe“
Cu privirea la înfiinţarea unui Muzeu al Comunismului, Grigore Cartianu a spus că „se vorbeşte despre 20 de ani! iar dacă preşedintele Klaus Iohannis va reuşi să convingă isntutuţiile, Guverul, primăriile să înfiinţeze un Muzeu al Comunismului ar însemna, în sfârşit, trecerea de la vorbe la fapte“.
 

„Nu trebuie să aduci un elogiu comunismului, că, vezi domne, s-au făcut şi lucruri bune. Nu e merit al comunismului. e un merit al oamenilor care au muncit pentru asta. Dacă nu era comunism în România, câte clădiri s-ar fi făcut? Cum ar fi evoluat economia României? Nu poţi să spui că datorită comunismuli, România a evoluat. Dimpotrivă! Din cauza comunismului, România a stagnat!“

Un parc al comunismului, un fel de „Disneyland“ al nostru

Acum, vreo 10 ani, i-am propus unui om de afaceri să cumpere vreo 10 hectare de pământ şi să facă un parc al comunismului. Cum ăia au Disnayland, noi să avem un parc, prin care să reproducă principalele secvenţe din comunism: adică un bloc cu 2 etaje, cu aceleaşi condiţii din comunism, cu o alimentară alături, unde stau agăţate nişte copite de porc, aşa, mai goală“. După, să-l înjuri pe Ceuşescu şi să vină un miliţian să te aresteze. În orice caz, într-un muzeu, ai ce arăta, de la cărţi, la maşini. Totodată, trebuie să arate ororile comunismului - toate cărţile despre rezistenţa din munţi, despre puşcăriile comuniste să se răgăsească într-un singur loc.