Aceste cuvinte scrise în 1928 Edward Louis Bernard, cercetător american considerat „părintele relaţiilor publice“, şi-au dovedit pe deplin temeinicia în timpul uriaşei confruntări cunoscută drept „Războiul Rece“.

Întrucât era limpede că angajarea într-un război clasic s-ar fi soldat cu hecatombe imense, liderii celor două blocuri politico-militare aflate în conflict s-au angajat într-un război atipic, având drept ţintă cucerirea minţii şi inimilor cetăţenilor din tabăra adversă. În iunie 1948, preşedintele SUA, H. Truman, semna Decizia NSC 10/2 prin care lua fiinţă în cadrul CIA un departament destinat angajării efective în „propagandă; război economic; acţiuni directe de natură preventivă, inclusiv sabotaje, contrasabotaje, măsuri de demolare şi evacuare; acţiuni subversive contra statelor ostile, inclusiv ajutor acordat mişcărilor de rezistenţă acţionând în clandestinătate, de gherilă şi grupurilor de refugiaţi luptând pentru libertate, sprijin pentru elementele naţionale anticomuniste din ţările ameninţate de acest flagel“.

În acest conflict, un rol de seamă a revenit mijloacelor care puteau livra mesajul lumii libere dincolo de Cortina de Fier, mai exact posturilor de radio. Radio „Europa Liberă“, Radio „Libertatea“, „Vocea Americii“, BBC, Deutsche Welle etc. au reprezentat arme redutabile într-un război psihologic care s-a întins pe mai bine de patru decenii.

Multe din generaţiile noastre cunosc istoria sau importanţa radiourilor „Europa Liberă“ şi „Libertatea“ care au avut rolul de a demasca regimurile politice din ţările de dincolo de „Cortina de fier“ şi ale republicilor unionale din Uniunea Sovietică. Emisiunile acestora au reprezentat „vocea celor fără de voce“ a miilor de ascultători care sperau în răsturnarea puterii comuniste şi curajul unora de a transmite pe diferite căi mesaje pentru a fi citite la microfonul acestor radiouri.

Ceea ce se ştie mai puţin şi acest lucru ne face cunoscut Sergiu Musteaţă în lucrarea sa, „Basarabeanul bruiat de KGB. La microfonul Europei Libere – Grigore Singurel, 1981-1990“ ar fi faptul că cele două posturi aveau Departamente pentru toate ţările din Europa de Est şi republicile unionale şi mai puţin Republica Sovietică Socialistă Moldovenească de atunci care nu a beneficiat de un Serviciu sau Departament. Acest fapt a determinat interesul unor personalităţi de la Chişinău aflate în exil de-a organiza emisiuni dedicate românilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească atât la postul de radio „Europa Liberă“ cât şi la radio „Libertatea“. Printre personalităţile care au colaborat sau au avut emisiuni la aceste posturi de radio se numără Nicolae Lupan, Vladmir Socor şi Grigore Singurel.

Despre personalitatea şi activitatea lui Grigore Singurel ne vorbeşte în lucrarea sa ce cuprinde două volume, istoricul Sergiu Musteaţă. Cartea are avantajul, graţie talentului autorului, să prezinte adevărul istoric nu numai pentru specialiştii în domeniu dar şi publicului larg.

Lucrarea a fost lansată zilele trecute la Târgul de carte „Gaudeamus“, 24 noiembrie 2017 în prezenţa autorului, Sergiu Musteaţă având ca invitaţi pe istoricii Mihaela Toader, Liviu Ţăranu, Florian Banu şi moderator Maria Pilchin.

Ambasador Mihai Gribincea, Sergiu Musteaţă, Mihaela Toader, Florian Banu şi Iurie Bîrsa, Târgul de carte „Gaudeamus“, 24 noiembrie 2017, FOTO Arhiva personală Mihaela Toader

Istoricul Florian Banu consideră că lucrarea istoricului Sergiu Musteaţă prezintă cititorilor o biografie de excepţie, strâns legată de bătăliile purtate pentru „minţile şi inimile“ oamenilor din lagărul socialist: biografia lui Efrim Crimerman, evreu basarabean, cunoscut ascultătorilor „Europei Libere“ drept Grigore Singurel. Un veritabil „believer“, la numai 17 ani Crimerman fuge în vara anului 1940 din faţa persecuţiilor rasiale în ceea ce considera pe atunci „patria tuturor celor ce muncesc“: de la Galaţi pleacă la Chişinău unde tocmai se instalaseră autorităţile sovietice. Face parte din Armata Roşie, iar după război îşi pune energiile în slujba ideologiei comuniste. Încă din perioada când urma cursurile Facultăţii de Filologie la Chişinău, Crimerman scrie poezii şi povestiri apreciate de autorităţi şi răsplătite cu premii. Ulterior, ca redactor literar-muzical la Filarmonica de Stat din Chişinău, a exercitat atribuţii de cenzor, dar a scris şi peste 200 de texte pentru diverse piese muzicale, obţinând numeroase premii naţionale şi internaţionale.

Dezamăgit treptat de regimul comunist, Crimerman a suferit un proces de alienare care a sfârşit prin luarea unei decizii radicale: plecarea în R.F. Germania în anul 1981. După sosirea în Occident, începe o colaborare de durată cu posturile „Europa Liberă“ şi „Libertatea“, aducând în atenţia ascultătorilor discrepanţele tot mai mari dintre propaganda oficială şi viaţa cotidiană a locuitorilor din Basarabia. Politica de deznaţionalizare a românilor, penuria de produse alimentare, măsurile abuzive ale autorităţilor, cenzura şi dogmatismul cultural au fost, cu toatele, analizate cu talent şi vervă în textele semnate cu pseudonimul „Grigore Singurel“.

Istoricul Liviu Ţăranu a subliniat în cadrul evenimentului de la Târgul de carte „Gaudeamus“ că volumul lui Sergiu Musteaţă este şi o confidenţă. O mărturisire pe care o face Efim Crimerman despre viaţa sa: „Am scris şi eu prostii... De dragostea de comunişti am scris. Că am fost şi comunist, desigur... Am scris şi câteva cântece excesiv patriotice, de care mi-e ruşine şi azi... Unul dintre aceste cântece a fost Mulţumim Partidului, pe care el (Nicolae Sulac) era nevoit să-l cânte la diferite concerte guvernamentale. Cum spunea o solistă din Capela Corală «Doina»: «Oare poţi lucra într-un bordel şi să rămâi virgină?».

Biografia spectaculoasă a lui Efim Crimerman este, din nou, o ilustrare a ceea spunea cronicarul nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri!

 Lansarea cărţii istoricului Sergiu Musteaţă s-a bucurat de prezenţa domnului ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea. Excelenţa Sa a menţionat importanţa lucrării deoarece aduce o contribuţie semnificativă la cunoaşterea temelor, interzise de regimul comunist, care au fost abordate de către Efim Crimerman la radio „Europa Liberă“ în perioada 1981-1990.

Cartea istoricului Sergiu Musteaţă a fost realizată printr-o documentare de excepţie în arhive publice şi private din Republica Moldova, Ungaria, Germania şi SUA, prin valorificarea bibliografiei istorice existente şi prin apelul la istoria orală, reuşind chiar să-l intervieveze pe Efrim Crimerman. Realizare de excepţie, volumul „Basarabeanul bruiat de KGB“ le aduce cititorilor nu doar o extraordinară poveste de viaţă, ci le oferă prilejul unei meditaţii asupra libertăţii, a puterii cuvintelor şi a ideologiilor. Astăzi, în epoca omniprezentelor „fake news“, o astfel de meditaţie este un exerciţiu obligatoriu pentru orice om ataşat ideii de libertate, astfel că efortul domnului Musteaţă trebuie salutat şi apreciat la reala sa valoare.