Scriitorul Kazuo Ishiguro a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură

Scriitorul britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură 2017 pentru romanele sale  "de mare forţă emoţională în care a dezvăluit abisul din spatele simţului iluzoriu al conectării noastre cu lumea", potrivit Academiei Suedeze.

Motivaţia Academiei Suedeze a fost că Premiul Nobel pentru Literatură în 2017 a fost acordat lui Kazuo Ishiguro pentru romanele sale  "de mare forţă emoţională în care a dezvăluit abisul din spatele simţului iluzoriu al conectării noastre cu lumea".  Criticii literari apreciază stilul lui Ishiguro, inspirat din Kafka.

Kazuo Ishiguro s-a născut la Nagasaki în 1954 şi a imigrat în Marea Britanie în 1960. A debutat ca prozator la 28 de ani cu Amintirea palidă a munţilor, roman recompensat cu The Winifred Holtby Prize of the Royal Society of Literature şi tradus ulterior în treisprezece limbi. În 1986 i-a apărut al doilea roman, Un artist al lumii trecătoare (Polirom, 2005, 2013), nominalizat în acelaşi an la Booker Prize, laureat al Whitbread Book of the Year Award şi tradus în paisprezece limbi. 1989 este pentru Ishiguro anul de vârf al carierei, autorul obţinînd cu Rămăşiţele zilei (Polirom, 2002, 2012) râvnitul Booker Prize. În 1995 Ishiguro a publicat Nemângâiaţii, urmat de Să nu mă părăseşti (Polirom, 2006, 2011). În acelaşi an Kazuo Ishiguro a primit distincţia de Officer of The British Empire for Services to Literature şi, în 1998, Ordinul de Chevalier des Arts et des Lettres din partea statului francez. În 2015 îi apare romanul fantasy Uriaşul îngropat (Polirom, 2015).

Să nu mă părăseşti, unul dintre cele mai bune romane ale lui Ishiguro

Tragic, emotionant, tensionat si cu un final surprinzator, Sa nu ma parasesti este unul dintre cele mai bune romane al lui Ishiguro, nominalizat la Booker Prize, National Book Critic Circle Award si Arthur C. Clarke Award si inclus pe lista celor mai bune carti ale anului in The New York Times, Publishers Weekly si in numeroase alte reviste prestigioase. Katie H. este educatoare. Slujba ei este aceea de a-i ajuta pe „copiii-clone” sa creada ca, in institutia de la Hailsham, intre vizionarile de scene erotice din filme si joaca, intre colectiile de reviste sau carti si iazul cu rate, ei vor uita adevaratul si unicul motiv al existentei lor, acela de a dona organe. In scurta lor viata, care se intinde pret de un numar limitat de „donatii”, ei asteapta plini de speranta ziua cind vor avea parte de libertatea din spatele gardului de sirma ghimpata si cind vor inceta sa mai fie simple some, corpuri cultivate pentru piese de schimb.

"Rămăşiţele zilei", premiat cu Booker Prize, a fost tradus din limba engleza de Radu Paraschivescu
 
Aparut in Anglia, in 1989, romanul a primit in acelasi an prestigiosul Booker Prize si a fost transpus cinematografic, in anul 1993, de regizorul James Ivory, intr-un film de exceptie, avindu-i ca protagonisti pe Anthony Hopkins si Emma Thompson.
 
Stevens, majordom de moda veche, indragostit in tacere de frumoasa si inteligenta menajera din castelul lordului Darlington, se identifica intr-atit cu functia sa, incit trece senin pe linga dramaticele evenimente din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Nimic nu-l perturba de la indatoririle sale de „majordom absolut“ – nici chiar pierderea singurei fiinte iubite – si abia spre sfirsitul vietii intelege ca lumea s-a schimbat profund si ca el nu este decit „o ramasita a trecutului“.

Cărţile lui Kayuo Ishiguro sunt publicate în limba română în Colecţia Biblioteca Polirom a Editurii Polirom.

Kazuo Ishiguro este, de mai bine de 15 ani, unul dintre autorii de bază ai colecţiei „Biblioteca Polirom”. Cred că atunci cînd un asemenea premiu are în vedere Literatura, fără alte implicaţii, iar autori de genul lui Ishiguro ajung la un public mult mai larg decît cel obişnuit, toată lumea are de cîştigat: cititori, traducători, editori, agenţi, librari, spune Bogdan Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei Biblioteca Polirom.

În fiecare an Academia Suedeză trimite cereri de nominalizare a candidaţilor pentru Premiul Nobel în Literatură. Membrii Academiei, membri ai academiilor şi societăţilor literare, profesori de literatură şi limbă, foşti laureaţi pentru literatură ai Premiului şi preşedinţi de organizaţii ale scriitorilor au permisiunea de a nominaliza un candidat. Însă nu sunt posibile auto-nominalizările.

Mii de cereri sunt trimise anual, iar doar cincizeci de propuneri sunt admise. Acestea trebuie admise la Academie până la data de 1 februarie, după care sunt examinate de către Comitetul Nobel. Până în luna aprilie, Academia îngustează cercul la aproximativ douăzeci de candidaţi şi până la ivirea verii lista se reduce la cinci nume. În luna octombrie a anului, membrii Academiei votează, iar candidatul care primeşte mai mult decât jumătate din numărul voturilor este numit Laureatul Nobel pentru Literatură. Procesul este similar celorlalte Premii Nobel.

 În 2014, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) l-a propus pe Mircea Cărtărescu, alături de Nicolae Breban, Norman Manea şi Varujan Vosganian, pentru premiul Nobel. Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, întrunit pe 19 decembrie 2014, sub conducerea preşedintelui Nicolae Manolescu, "l-a desemnat pe Mircea Cărtărescu, în unanimitate, candidat la premiul Nobel pentru literatură în 2015".

În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. Scriitorul este unul dintre cei mai traduşi scriitori români pe plan internaţional. Opera sa este tradusă în zeci de limbi. Una dintre cele mai prestigioase distinctii literare europene, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană pe 2015, in valoare de 25.000 de euro, i-a fost acordată lui scriitorului pentru întreaga operă literară.

Premiul Nobel recompensează în special romancieri, eseişti, poeţi şi dramaturgi. Totuşi, lista laureaţilor include şi trei filosofi (Rudolf Christoph Eucken, Herin Bergson şi Bertrand Russell), un istoric (Theodor Mommsen) şi un şef de stat (Winston Churchill, distins pentru discursurile sale politice).

Premiile Nobel pentru Literatură decernate în ultimii ani au creat controverse, aât pentru Bob Dylan anul trecut, cât şi pentru Patrick Modiano în  2014. Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 a fost acordat lui Modiano „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie“.

În 2013, la fel câştigarea premiului de către scriitoarea canadiană Alice Munro, supranumită „maestra nuvelei contemporane“, primul scriitor din lume care a publicat exclusiv nuvele şi care a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură, a fost de asemenea surprinzătoare.

Nu de puţine ori Premiul Nobel pentru Literatură a avut şi o semnificaţie politică, având uneori valoarea unei dezavuări a regimurilor autoritare. Într-adevăr, mai mulţi scriitori exilaţi, disidenţi, contestatari, persecutaţi şi interzişi la publicare în ţările lor au fost recompensaţi cu Nobelul pentru literatură, printre aceştia numărându-se nume sonore precum Boris Pasternak, Pablo Neruda, Aleksandr Soljeniţîn şi Gao Xingjian.

De-a lungul timpului printre posibili candidaţi care s-au vehiculat se numără Mircea Eliade, Norman Manea, Ana Blandiana, Paul Goma şi Mircea Ivănescu.

Mircea Eliade

A fost unul dintre cele mai vehiculate nume pentru candidatura la Nobel. „ Nu sunt convins că Blaga ar fi reuşit, dar e limpede că Eliade avea şanse mari, ca şi Ionesco (dar care a fost considerat francez la vremea respectiva, or, francezii abia fuseseră premiaţi)”, spunea criticul Dan C. Mihailescu, în 2006.

Marin Sorescu

Daca scriitorul ar fi fost tradus, cu siguranţă ar fi avut mari sanse pentru a lua Nobel. "Nobelul e parte a marii afaceri economice globale, iar criteriul notorietăţii şi al vânzărilor rămâne primordial”, afirma criticul Mircea Mihăieş.

Norman Manea

Scriitor roman, de origine evreiască, stabilit in SUA, este unul dintre cei mai invocaţi candidaţi contemporani. Totuşi „nu am avut un candidat român din două motive. Unu, fiindcă România nu este incă o miză geo-politică pe harta „literaturii” mondiale, şi doi, fiindcă nu există în cultura noastră o minima solidaritate intelectuala”, spunea criticul Daniel Cristea-Enache, cu ocazia dezbaterii din 2006. „De pildă, dacă Cartarescu, Codrescu, Manea, cel mai des invocati ar lua Nobelul, „colegii” de breaslă ar suferi cumplit”, adauga Enache.

„E limpede că şi Nobelul, şi Oscarurile se acord pe criterii etno-corect-politice, plus „justa repartizare” geografică, pe continente. A fost Africa, vine China, urmează India etc. Criteriul estetic vine abia pe urmă, daca mai vine. În 2006 dat fiind că planeta a fost dominată de conflictul arabo-israelian, în firea traditiei ar fi fost ca premiatul să fie Amos Oz. Însa pentru ca Turcia s-a mai apropiat de intrarea in UE, a venit rândul lui Orhan Pamuk”, declara criticul Dan C. Mihăilescu.