Sălbaticii polonezi ai deceniului opt

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sălbaticii polonezi ai deceniului opt
Sălbaticii polonezi ai deceniului opt

Expoziţia „Republica bananieră. Expresia anilor `80“ este deschisă la Galeriile 3/4 de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Organizată de Centrul pentru Cultură şi Artă din Wroclaw, de Institutul Polonez şi de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, selecţia de lucrări este relevantă pentru arta poloneză contestatară.

Peste 60 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, instalaţii şi trei filme reconstituie o parte a atmosferei artistice poloneze din perioada Legii marţiale: 1982-1989.

Creatorii lor aparţin mai multor grupări estetice, apărute în oraşe diferite ale ţării. Uneori, aceste grupări şi-au asumat şi manifestările de street-art, graffiti-urile, şabloanele, printurile, fluturaşii, care însoţeau adunări sau concerte de stradă.

Între  avangardă şi  postmodernism

Majoritatea operelor expuse au fost realizate de artişti tineri la acea vreme, care au recurs la modalităţi de expresie ale avangardei europene. Tendinţa predominantă este cea a unui nou expresionism, în care culorile puternice, contrastante şi pensulaţia largă, violentă introduceau şi reminiscenţe foviste.

De aici şi numele de „sălbatici“ care le-a fost dat. Stilul la care au recurs nu avea pretenţii teoretice clare. Fiecare artist îşi crea propria manieră de comunicare, iar citatul plastic sau pastişa se încadrau în ceea ce s-a numit postmodernism.

Interesantă este combinaţia de revoltă şi de ludic decelabilă în majoritatea creaţiilor. Această ironie jucăuşă poate fi descoperită, de exemplu, în „Libertatea conducând poporul spre baricade“, variantă sarcastică a celebrei picturi a lui Eugene Delacroix.

Satira se îndreaptă atât către regimul politic, cât şi către rezistenţa religioasă, percepută ca o modalitate de reacţie inactuală, în pofida rolului ei important în mişcările populare. Expresionismul avea avantajul de a permite crearea unor metafore.

Reacţia la dictatura roşie a devenit, de exemplu, pictura lui Zdzislaw Nitka, prezentând capul lui Hitler acoperit cu un copac de plastic. În acelaşi stil, este creat tabloul „Cuceritorii Moscovei“, în care personajele gigantice amintesc de megalomania realismului socialist, dar, prin culorile violente, intră în sarcasmul expresionist.

Este interesant de urmărit în expoziţia de la Teatrul Naţional plurivalenţa limbajului artistic. Siluetele „cuceritorilor Moscovei“, de exemplu, ar face deliciul oricărui propagandist comunist, dornic de o lucrare ideologic-combativă. În contextul operei lui Zbigniew Dowgiallo, rapelul expresionist creează o schimbare radicală de sens.

Religie  şi  sex

Alte modalităţi de disociere de puterea politică sunt apelul la biografie, dar, mai ales, la zone interzise de pudibonderia comunistă. Fără a întâlni în expoziţie opere explicit senzuale, poate cu excepţia „Şlefuitorului de diamante  nocturne“ semnat de Ryszard Grzyb, abordarea domeniului erotic este oarecum programatică.

Şi aici, ironia, jocul sunt prezente de fiecare dată. Este suficient să privim compoziţiile aceluiaşi artist, intitulate „Leda şi lebăda“ sau „Cum copulează rinocerii“ pentru a ne convinge, de fapt, de lipsa de sezualitate a abordării.

Ironia, pornită din disperare, acoperă toate aspectele existenţei, parodiate, transformate în metaforă a revoltei. Este prezentă în „Ai încredere în Domnul...“ de Pawel Kowalewski, în „Moartea Legiunii Tebane“ a lui Marek Sobczyk, în „Montarea capului“ sau în „Autoportret cu bară“, semnate de Ryszard Wozniak.

Dialogul firesc cu lumea

image

Lodz Kalika  -  „Libertatea care conduce poporul spre baricade“, 1987


Expoziţia „Republica bananieră. Expresia anilor 80“ este însoţită de un substanţial catalog. Studiile introductive, semnate de curatorul expoziţiei, Jolanta Ciesielska, de Ada Florentyna Pawlak şi de criticul român Erwin Kessler introduc vizitatorul în lumea, foarte puţin cunoscută la noi, a creaţiei poloneze. Interesul pe care acest tip de artă, expus la Bucureşti, îl suscită dovedeşte autenticitatea şi calitatea estetică a operelor.

În acelaşi timp, o comparaţie cu arta românească a aceleiaşi perioade relevă diferenţa enormă dintre retragerea în sine a artistului, neproductivă din punct de vedere social, şi capacitatea de a purta un dialog neelitist cu toţi oamenii.

Info

Expoziţie: „Republica bananieră. Expresia anilor `80“

Unde: Galeriile 3/4 de la Teatrul Naţional

Când: până la 30 octombrie

Program: luni – duminică, orele 10.00-18.00

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite