Picturile Şeherezadei

Editura RAO a lansat “1.001 de picturi de privit într-o viaţă”. Editat de Quintet Publishing sub coordonarea lui Stephen Farthing, volumul a fost inclus în colecţia “Enciclopedia RAO”, în traducerea semnată de Olivia-Carmen Birsăşteanu, Daniela Bojică şi Adina Petrescu.

Info

Titlu: "1.001 de picturi de privit într-o viaţă"

Coordonator Stephen Farthing

Editura RAO, 2008

Subiectivă, ca orice selecţie, cartea îţi propune, după cum mărturiseşte prefaţatorul, Geoff Dyer, să fie un început: „Simplul fapt că parcurgi această carte înseamnă că te bucuri de un grad de libertate care depăşeşte sfera necesităţii.

Poţi vedea locuri şi poţi vedea tablouri ale locurilor. Probabil că nu vei putea să vezi tot şi să mergi peste tot, dar acesta poate fi un început. Această carte îţi arată cum  şi unde”.

Imagini şi poveşti

Răsfoind volumul descoperi însă un demers deloc aleatoriu. Imaginile sunt grupate pe mari perioade istorice, fiecare secol, începând cu veacul al XV-lea, având capitolul lui şi, evident, cuprinzând personalităţile cele mai importante ale perioadei din întreaga lume.

O parte din farmecul succesiunii de imagini vine chiar din această alăturare a unor zone geografice diverse. Un desen cu o turmă de căprioare de Tawara Sotatsu şi Hon’ami Koetsu între o „Natură statică” de Sanchez Cotan şi o „Punere în mormânt” de Caravaggio, de exemplu, reuşeşte poate cel mai complet discurs vizual asupra artei din secolul al XVII-lea.  În interiorul fiecărui secol, imaginile sunt grupate după curentul artistic căruia îi aparţin, enciclopedia devenind în felul acesta şi un dicţionar ilustrat de istoria artei, chiar dacă nu este exhaustiv.

Cititorul neavizat în domeniul artei descoperă, în textele care însoţesc fiecare imagine, povestea artistului şi o succintă caracterizare a operei şi a perioadei, scrise într-un limbaj accesibil, dar fără nicio urmă de vulgarizare. Explicarea subiectului prilejuieşte mici incursiuni în civilizaţia unei epoci şi a unui loc, fără a omite, atunci când este cazul, umorul cu care artistul, cel din secolul XVII flamando-olandez, de exemplu, priveşte moravurile lumii în care trăieşte.

Ştiinţă şi farmec

Imaginile se perindă prin faţa ochilor ca basmele din 1.001 de nopţi. Peisajele Egiptului antic, al căror farmec vine, în mare măsură din tipul lor de perspectivă în registre suprapuse, cu lacul aşezat în vârful copacilor, stau alături de scenele erotice sacre ale etruscilor, legendele nu mai puţin licenţioase uneori ale artei greco-romane sunt urmate de scenele Bunei Vestiri, bidimensionalitatea face loc perspectivei ce înşală ochiul, imaginate de mulţi pictori renascentişti.

Şi, odată cu apropierea de lumea noastră, scenele de alcov ale rococoului se mariază cu patosul romantic sau cu sofisticatele compoziţii simboliste, imaginile geometrice ale cubismului lasă locul zâmbetului sardonic al expresionismului, visul dezlănţuit al suprarealiştilor este înlocuit cu puritatea geometrică a artei nonfigurative sau cu violenţa picturii gestuale.

Se conturează, de la un capăt la altul al cărţii, evoluţia modului de a gândi, de a simţi, de a vedea o pictură. Iar pentru aceia care nu acceptă anumite convenţii, este suficient să întoarcă pagina pentru a descoperi un univers mai aproape de tipul lor de sensibilitate.

Ţinuta de lucrare ştiinţifică este dată şi de aparatul critic, un serios „ghid de călătorie” printre imagini. Un glosar explică termenii folosiţi şi dă o scurtă definiţie curentelor amintite. Un indice de artişti te ajută să ajungi rapid la pictura dorită, iar o listă a colaboratorilor dă seama de imensul efort depus pentru elaborarea acestei cărţi.

Ar mai rămâne o singură întrebare, înainte de a deschide cartea. De ce 1.001 de picturi? Pentru că, răspunde Geoff Dyer, „O mie unu este favorabil (...) Nu te face să te saturi. Unele dintre aceste tablouri se află în colecţii private şi, de aceea, adesea sunt expuse doar când se află în turnee. În decursul unei vieţi normale, poţi să vezi multe din restul”.

Inka Essenhigh, "Shopping", desen colorat, 2005