VIDEO Industria petrolului, paradisul corupţiei

Dorinţa de a pune mâna pe putere cu orice preţ face regulile în afacerile cu petrol, la Hollywood şi în presa începutului de secol XX, în viziunea lui Upton Sinclair. Editura Polirom a publicat recent romanul „Va curge sânge“, de Upton Sinclair, care a stat la baza filmului omonim, câştigător a două premii Oscar în 2008.

În 1927, scriitorul american afiliat la socialism publica un roman care punea sub lupă corupţia ce macină industria petrolului şi America în general.

VIDEO Şef la Apele Române: "Tot ce se aruncă acum la WC ajunge netratat în Dâmboviţa"

Petrolul americanilor, în conducta balcanică

Din cauza tezismului şi a schematismului personajelor, printre altele, cartea  a intrat într-un con de umbră, până când, la începutul mileniului III, regizorul Paul Thomas Anderson s-a hotărât să facă un film pornind de la ea. Succesul peliculei, în care protagoniştii erau interpretaţi de Daniel Day-Lewis şi Paul Dano, i-a adus o a doua viaţă romanului.

Bârlogul imposturii

Existenţa romanului se datorează şi unui episod biografic. După ce s-a descoperit un zăcământ de petrol pe un teren de lângă Los Angeles, aflat în proprietatea soţiei sale, Upton Sinclair a început să participe la întrunirile proprietarilor de petrol dornici să-şi vândă marfa companiilor de profil. Astfel a descoperit mecanismul murdar, căruia industria petrolieră din California de Sud îi datora dezvoltarea ei fulminantă.

Scandalul concesionării de terenuri petrolifere a izbucnit în 1922, când presa a dezvăluit că ministrul Albert Fall din guvernul preşedintelui Harding aranja treburile în funcţie de mita primită.

Dintr-o experienţă personală s-a format materia primă a romanului, considerat unul dintre cele mai reuşite ale lui Upton Sinclair, deşi mostră de literatură angajată.

Privit din unghi socialist, imperiul capitalist al magnaţilor petrolului este, potrivit scriitorului, fieful dezumanizării. Efect al goanei după avere, dezumanizarea are, la rândul ei, efecte iremediabile asupra vieţii publice şi a celei private deopotrivă. Sub semnul ei stau relaţiile dintre magnatul Arnold Ross şi fiul său, Bunny.

Filmul şi presa înseamnă compromis

Pe de altă parte, de critica deloc blândă a autorului nu scapă nici presa şi nici Holly­woodul.

Presa înseamnă tabloide sau portavoci ale guvernului sau ale magnaţilor.

Înfloritoarea industrie cinematografică e paradisul starurilor şi al starletor pentru care totul este de vânzare, principiu întruchipat de actriţa Viola Tracy.

Dominat de dorinţa de putere, universul hollywoodian în expansiune funcţionează pe principiul selecţiei naturale. Rezistă, deci, cine poate, printre „câştigători" numărându-se producătorul Violei, Abraham Schmolsky, „evreu din Rutelia, Rumelia, România sau o ţară ce semăna cu una dintre ele".

Portret de starletă hollywoodiană

Ironizată de romancier, starleta Viola Tracy îşi povesteşte intrarea la Hollywood:

„Să-ţi spun cum vine treaba. Competiţia în jocul ăsta e atât de feroce, dacă vrei să avansezi, încât nimic nu mai contează, nimic nu mai e real. Ştiu pentru că şi cu mine s-a întâmplat la fel. Stăteam toată ziua pe la uşile studiourilor, aveam cinşpe ani, mi-era foame şi-mi făceam tot felul de visuri, m-aş fi culcat şi cu Satana ca să ajung înăuntru."

În cele din urmă, se va logodi cu prinţul Mărăscu din România, „într-o catedrală din Bucureşti, în prezenţa reginei Maria".