Eurovisionul, din nou la mana voturilor "prietenesti"

Istoria se incapataneaza sa se repete: la fel ca anul trecut, Eurovisionul a fost castigat de un... dans. N-a mai facut ravagii unul in care buricul a fost pus temeinic la treaba, ci un show de trei

Istoria se incapataneaza sa se repete: la fel ca anul trecut, Eurovisionul a fost castigat de un... dans. N-a mai facut ravagii unul in care buricul a fost pus temeinic la treaba, ci un show de trei minute, in care coregrafia "salbatica" si proiectiile computerizate au tinut loc si de cantec. Ruslana, din Ucraina, si a sa "hoarda" dantuitoare vor duce trofeul editiei 2004 la Kiev. Chiar daca nimeni n-a mai putut invoca "negocierile" de culise, traditia voturilor prietenesti s-a pastrat si acum doua seri. Geografia bate maiestria, asa cum functia bate gradul. Cine se astepta ca fratiile de veacuri sa nu mai functioneze ar putea fi incadrat in categoria "visator". Realitatea, mult mai prozaica pentru o competitie artistica, respecta acelasi algoritm ca intotdeauna. Cine credeti ca a primit maximum de puncte de la Cipru? Grecia. Si cine s-a ales cu tot atatea puncte (adica 12) de la Grecia? Ati ghicit, Cipru. Unde au plecat 12 puncte dinspre Belarus? Catre Rusia. Si cui i-au fost acordate 12 puncte de catre votantii rusi? "Surpriza, surpriza": Ucrainei. Portugalia a livrat maximum de puncte catre Spania; Norvegia - catre Suedia, Monaco - spre Franta si, tot asa, bunii vecini si-au facut, prompt, datoria. Marea Neagra ramane, in continuare, cel mai prietenos vecin al Romaniei. Piesa noastra a primit puncte doar de la Israel (1), Cipru (3), Portugalia (4) si Spania (10). La cati culegatori de capsuni din Romania trudesc la spanioli, rezultatul votului de acolo e firesc. Firesti au fost si huiduielile, servite fara intarziere, dupa fiecare vot acordat pe criterii "evidente". Ori de cate ori o tara anunta, cu vadita satisfactie, ca a rezervat maximum de puncte unui stat cu care are in comun granita, publicul din sala "rasplatea" rezultatul cu fluieraturi si restul arsenalului dezaprobator. Totusi, bastinasii de la Istanbul au fost incantati de locul fruntas pe care s-au clasat reprezentantii lor, nonconformista trupa Athena, care a adunat cate 12 puncte de la Franta, Germania, Belgia si Olanda, pe langa "maruntisul" de la celelalte natiuni. Popoarele europene si-au etalat manierele specifice de a-si sustine concurentul: macedonenii canta cu gravitatea cu care ar interpreta imnul national, in timp ce irlandezii nu se despart de pahare nici macar pentru a-si aplauda reprezentantul. Ucrainenii, "magnetizati" probabil in prealabil cu vodca, imparteau tuturor cu darnicie postere cu a lor Ruslana si semne obscene, ultimele doar natiunilor care nu le acordau prea multe puncte; turcii, hotarati sa se distreze pana la ultima lira platita pe bilet, au insotit fiecare cantec din concurs cu aplauze si fluturat de stegulete, pentru ca, la aparitia grupului de conationali, sa explodeze pur si simplu. Cat despre romani, n-are rost sa piarda vremea elaborand vreo teorie a conspiratiei, locul pe care l-am obtinut, 18, este doar consecinta faptului ca geopolitica si-a spus, inca o data, cuvantul. Sanda Ladosi si restul echipei si-au facut bine treaba, iar totalul de 18 puncte "nu reflecta realitatea din teren". Daca regulamentul va ramane acelasi, nu vom fi nevoiti sa stam "pe bara" un an, ci vom intra, in 2005, in semifinala. Judecand dupa clasamentul final de anul acesta, cand pe primele trei locuri s-au clasat Ucraina, Serbia si Muntenegru, si Grecia, trei semifinalisti, participarea in penultimul act al competitiei ar putea fi considerata chiar un avantaj. Tristetea Sandei, care a varsat multe lacrimi dupa anuntarea votului, dezamagita de criteriile atat de putin artistice pe care au fost acordate punctele, poate fi contrabalansata doar de satisfactia pe care ti-o da o treaba dusa la bun sfarsit, in care ti-ai pus toata energia si talentul. Eurovisionul a ramas acelasi. A "evoluat" doar in masura in care aranjamentele facute altadata in spatele usilor inchise, cu discretie, sunt astazi "la vedere". Europa nu-si mai bate capul sa mimeze obiectivitatea.