Articole scrise de Nicolae Manolescu

Pe vremea când eram parlamentar în comisia militară, de ordine publică şi SRI (nu exista încă aceea specială de azi) a Senatului, îl întrebam, pe jumătate în glumă, pe Virgil Măgureanu, director al SRI, dacă instituţia domniei sale este responsabilă ...

Din 1989 încoace, am avut trei generaţii de oameni politici. Fiecare cu particularităţile ei. Mai bune sau mai rele. Generaţia, dacă o pot numi aşa, pe care am cunoscut-o cel mai bine, din interior, este aceea de imediat după Revoluţie, din care prea...

Nu sunt economist, nici finanţist, cum presupun că ştiu cititorii acestor însemnări, aşa că n-am pretenţia că este absolut adevărat ce voi spune mai departe şi ceea ce, de altfel, am mai spus nu o dată, despre situaţia din România.

Un site satiric american o ironizat-o pe abia propusa, după cel mai strâns vot din istoria Senatului, ministresă a Educaţiei. Multimilionara doamnă De Voss ar fi cerut tuturor şcolilor din SUA să aplatizeze globul pământesc, care conform tradiţiei bi...

Golania e ţara golanilor. Ţara în care orice e cu putinţă. La începutul anilor 1970, când era încă tânăr şi la trup curat, Adrian Păunescu scria în volumul „Istoria unei secunde“ aceste versuri memorabile: „Şi ce se mai poate,/Când totul se poate?“. ...

Au trecut câteva săptămâni, fără ca ecourile, în general nefavorabile, să se fi stins cu totul, de când peste o sută de membri ai Academiei Române au semnat o scrisoare redactată de doi colegi ai lor (şi ai mei), în care se protesta în cea mai clară ...

În acest text, mă refer la manifestaţiile din Piaţa Victoriei şi din majoritatea oraşelor, nu la cele de la Cotroceni, Piteşti şi Târgovişte organizate pe faţă de PSD. Piaţa Victoriei nu are nicio legătură cu o astfel de manipulare de partid şi de st...

În 1875, ia naştere Partidul Liberal, ulterior, Partidul Naţional Liberal, odată cu închegarea mişcărilor liberale existente deja, din care una formase guvernul după căderea lui Cuza, între 1867 şi 1868.

Rezultatul dezechilibrat al alegerilor sau Ordonanţa de Urgenţă au grăbit propagarea focului şi pot fi considerate cauze mai degrabă conjuncturale. Când vorbesc de dezechilibru electoral, am în vedere două lucruri.

Lupta contra plagiatului ca fenomen s-ar fi împotmolit, din câte citeam într-un ziar cu ceva timp în urmă, din cauza softurilor scumpe, ale căror costuri (30.000 de euro pe an) universităţile nu şi le pot permite....

Am condus zece ani un partid politic, am fost patru ani lider de grup parlamentar, sunt de doisprezece ani preşedintele Uniunii Scriitorilor (2600 de membri), am fost nouă ani ambasador al României pe lângă UNESCO, aşa că îmi pot permite să emit o pă...

Pentru cei care nu ştiu, PISA este un clasament al performanţelor şcolare din 72 de ţări, alcătuit de departamentul Educaţiei din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), al cărei membru România nu era încă în urmă cu un an.

De-a lungul campaniei sale electorale, cel de al 45-lea Preşedinte al SUA a ţinut cu tot dinadinsul să inducă în minţile alegătorilor ideea că America se va afla, odată cu el, la un început de drum. Nu doar într-un proces de schimbare, dar luând-o, î...

E cât se poate de clar, la o lună de la alegerile parlamentare, că expresia latină din titlul însemnărilor mele nu mai are niciun înţeles în România actuală. Şi nu numai fiindcă latina nu se mai studiază aproape deloc în şcoală.

Să ne amintim de romanele care ne plăceau în adolescenţă, de fapt, de cele dintâi pe care le-am citit, şi ce anume ne plăcea în ele. Ne plăcea ceea ce aducea cu noi şi cu dorinţele noastre, mai mult sau mai puţin, secrete. Lectura era o formă de iden...

După Revoluţie, au apărut studii doctrinare, unul în anii 2000, în fapt o antologie coordonată de Valeriu Stoica ce conţine răspunsuri ale unor oameni politici la întrebarea: „de ce sunt de dreapta?“

Definiţia ideologiei făcută de Marx  a fost deseori nuanţată, până la sofisticare, un secol mai târziu, dar rămasă în esenţă exactă. Singura corecţie valabilă priveşte sfera de întindere a ideologiei în societatea actuală. Marx o restrângea la o form...

Ce ar mai fi de spus despre limbajul din presa noastră cea de toate zilele, neiertate fiind nici televiziunile, nici internetul, când constatăm până la ce nivel de vulgaritate se coboară unii sau alţii dintre ziarişti?

N-am înţeles niciodată ce vrea să spună poetul, am uitat care, în versul reprodus în titlul articolului meu, fapt e că versul mă obsedează de ani buni, mai de fiecare dată când vine vorba de CFR. Şi, cum ştiţi, vorba vine tot mai des, pe măsură ce tr...

Cum alegerile bat la uşă, e cazul să analizăm cu atenţie sloganurile electorale ale principalelor partide, acelea pe care sondajele le dau ca probabile parlamentare, lăsând deoparte PRU sau Alianţa pentru România, două din cele mai vocale, care, oric...

Ce înseamnă a fi, ca politician, un populist? Pe scurt, a întreţine iluziile poporului, flatându-i aşteptările. Populismul e o politică josnică. Nu contează dacă populistul ştie că îşi poate sau nu respecta promisiunile, de regulă deşarte. Pentru el,...

Luni, 10 octombrie, 90 de senatori au votat pentru un proiect de Lege care dădea peste cap o Ordonanţă de Guvern referitoare la regimul juridic al plagiatelor. Doar 12 senatori s-au opus şi şase s-au abţinut. Un vot clar transpartinic. Despre ce e vo...

Mărturisesc şi eu, ca prietenul meu CTP într-o anumită împrejurare, când am tras o sperietură groaznică ascultându-l, că am suferit un accident cerebral: în sensul de a nu mai înţelege nimic! Mărturisesc, dragi eventuali cititori ai rubricii mele, că...

Am scris de numeroase ori în această pagină că singura instituţie care funcţionează ca lumea în România este datul cu părerea. Nu e vorba de opinii, de analize, de critici. Acestea toate presupun competenţă. Sau, mă rog, ar trebui să presupună.

Am urmărit şi eu, ca atâţia fani ai Naţionalei de fotbal a României, meciul de la Astana cu Kazahstanul. Am citit comentariile specialiştilor. Pe bloguri nu mă uit din principiu, aşa că m-am limitat la cele din presa scrisă şi din mass-media. Nu intr...

Faimoasa replică „Eu cu cine votez?“, a Cetăţeanului turmentat a făcut de la început din personajul „Scrisorii pierdute“ un simbol al alegătorului român derutat în pragul alegerilor. În fond însă, lucrurile sunt ceva mai complicate în piesa lui Carag...

Cu ocazia unei Adunări Generale a Academiei Române, un coleg de breaslă şi de Academie a ţinut să-i convingă pe membrii venerabilei instituţii de faptul că m-aş face vinovat de atacuri repetate la adresa ei. Nu intră, fireşte, în maniera colegului me...

Luni, 12 septembrie, a fost lansată grila de programe a Radio România Cultural. Cu doi ani în urmă, am semnalat dispariţia din grilă a Revistei Literare şi mi s-a răspuns că era vorba de programul de vară şi că emisiunea, una din cele mai vechi ale R...

Îmi pun de la un timp câteva întrebări naive, şi nu pentru că n-ar avea răspuns, fiind, altfel zis, inutile, ci pentru că pot fi considerate un picuţ retorice, conţinându-şi,  adică, răspunsul. Problema ar fi de ce mi le mai pun. Fiindcă nu pot să nu...

Când scriu aceste rânduri, nu ştiu ce soluţie va da CNADCU în chestiunea plagiatului fostului ministru de Interne Petre Tobă. Nu cunosc compoziţia actuală a Consiliului, pe care l-am condus câţiva ani şi când printre vicepreşedinţi se afla preşedinte...

În introducere, iată trei evenimente la ordinea zilei. Fostul preşedinte Traian Băsescu, lider al PMP, adresează repetate mesaje românilor din Moldova, Ucraina, Serbia, ca şi celor din Covasna şi Harghita, judeţe cu populaţie preponderent maghiară, s...

A treia oară când am avut ocazia de a-l întâlni pe Nicolae Ceauşescu a fost în 1981, zece ani după primele două întâlniri despre care am vorbit în numărul trecut. Ca şi în septembrie 1971, conducerea Uniunii Scriitorilor fusese aceea care o solicitas...

Două dintre audienţe au avut un caracter oficios, deşi la solicitarea conducerii Uniunii Scriitorilor. Mi le reamintesc perfect pe toate. Cred că merită să le relatez.