INFOGRAFIE Nu lucrăm la bătrâneţe? Doar 7% dintre români ar fi de acord ca vârsta de pensionare să crească - cel mai mic procent din UE

Românii nu vor să lucreze şi la bătrâneţe

Românii sunt europenii care resping în cea mai mare proporţie creşterea vârstei de pensionare, o măsură propusă de Comisia Europeană din cauza efectelor unei combinaţii de factori cu care se confruntă continentul - îmbătrânirea populaţiei, creşterea speranţei de viaţă şi scăderea populaţiei active la fel ca şi a numărului de nou născuţi.

6 din 10 europeni resping ideea creşterii vârstei de pensionare până în 2030. Bărbaţii bine educaţi de peste 55 de ani reprezintă categoria care repinge cel mai mult această măsură, potrivit eurobarometrului Comisiei Europene prezentat astăzi, la Bruxelles.

87% dintre români - cel mai mare procent din cetăţenii unui stat mebru, 86% dintre letoni, 83% dintre slovaci şi 81% dintre croaţi nu sunt de acord că vârsta de pensionare va trebui să crească în viitor. În schimb, respondenţii din Danemarca (58%), Ţările de Jos (55%), Irlanda (53%), Regatul Unit (51%) şi Austria (49%) recunosc nevoia ca vârsta oficială de pensionare să crească.

Majoritatea europenilor (71%) sunt conştienţi de faptul că populaţia îmbătrâneşte, dar aceasta este o preocupare pentru numai 42% dintre ei.

Doar unul din trei europeni consideră că vârsta de pensionare oficială  va trebui să crească până în 2030. 61% dintre europeni sprijină ideea că oamenii ar trebui să li se permită să continue să lucreze după ce au ajuns la vârsta oficială de pensionare, iar 53% resping ideea de a exista limită de vârstă obligatorie. Potrivit Eurostat, vârsta medie de ieşire de pe piaţa forţei de muncă este de 61.5 ani. 

Anul trecut, mai multe propuneri ale Comisiei Europene privind vârsta de pensionare au fost déjà discutate de eurodeputaţi. Avertismentele în legătură cu populaţia UE au fost clare: este nevoie de mărirea vârstei de pensionare, reducerea mecanismelor de pensionare anticipată, încurajarea angajării lucrătorilor mai vârstnici, economii suplimentare ale sectorului privat pentru a creşte veniturile din pensii. Comisia Europeană a publicat în februarie 2011 raportul său privind reformarea sistemului de pensii şi a arătat că nu toate statele membre sunt pregătite pentru a face faţă schimbărilor demografice din anii care vin.

2012 - An cheie în UE. Primul dezechilibru care va da o lovitură sistemelor europene de pensii se va resimţi anul acesta.
Potrivit celor mai recente previziuni ale Eurostat, mărimea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 de ani) va începe să scadă  începând cu 2012. Astfel, creşterea economică în viitor va trebui să se bazeze mai puţin pe o înmulţire a numărului de joburi şi mai mult pe productivitatea angajaţilor.

Ce ne aşteaptă la bătrâneţe - date şi tendinţe

Populaţia Europei va fi puternic dominată, în viitor, de grupul de vârstă de peste 55 de ani.

Speranţa de viaţă va continua să crească: pentru bărbaţi de la 76 de ani, în prezent, la 84 de ani, în 2060, iar pentru femei de la 82 de ani până la 89 de ani, în 2060. Practic, mai mulţi europeni vor avea nevoie de pensii pe perioade mai lungi.

Disponibilitatea populaţiei de a face copii va rămâne scăzută în UE (1,6 copii / femeie).

Raportul dintre numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani şi populaţia activă se va dubla până în 2060.  În 2008 erau patru persoane angajate pentru fiecare pensionar. Dar în 2060, raportul se va schimba dramatic: vor fi două persoane încadrate în muncă pentru fiecare pensionar.

Între 2007 şi 2020, populaţia activă va creşte doar cu 3,7% datorită numărului tot mai mare al femeilor de pe piaţa forţei de muncă.

După 2020, populaţia activă va scădea cu 13,6%.

În 2010, vârsta medie la care persoanele îşi încetează activitatea profesională în UE a fost de 61,4 ani.