De ce ne urăşte Olanda: Ministrul olandez care nu ne vrea în Schengen, ţepuit cu 230.000 de euro de bulgari
0
Gerd Leers, ministrul olandez pentru migraţie şi azil, cel care a blocat aderarea României şi Bulgariei în Schengen a fost implicat într-un scandal de proporţii în urma căruia şi-a pierdut postul de primar al oraşului Maastricht după ce a intrat în afaceri cu o companie bulgărească şi şi-a cumpărat două vile la Marea Neagră.
Olandezul a avut de-a face cu afacerişti, dar şi cu justiţia din Bulgaria. În urma acestora, a pierdut şi bani, şi funcţie. Nici el nu a fost „basma curată” aşa cum a relatat presa olandeză şi cea bulgară în urmă cu doi ani. Leers nu doar că nu a acceptat un compromis pe Schengen, ba chiar a contestat faptul că cele două ţări, România şi Bulgaria au ce căuta în UE.
Povestea afacerii bulgăreşti cu olandezul Leers
Un sentiment de regret a rămas în urma momentului în care Gerd Leers şi-a anunţat, pe 13 ianuarie 2010, demisia din funcţia de primar al oraşului olandez Maastricht, scria Sofia Echo, în ediţia din 22 ianuarie. În timpul mandatului său de opt ani, Leers era cunoscut ca un primar corect, care a reuşit să se ocupe de unele dintre cele mai dificile probleme ale oraşului. Guvernatorul regional Leon Frissen i-a spus lui Leers că decizia sa este "îndrăzneaţă dar în acelaşi timp o pierdere pentru oraş". Cotidianul olandez Trouw a publicat un editorial sub titlul: "Bravo, domnule primar. Păcat de greşelile minore".
"Greşeala minoră" a lui Leers a fost modul în care a încercat să rezolve singur o afacere la malul mării negre, pe litoralul bulgăresc atunci când a cumpărat două case de vacanţă, în 2006, în oraşul bulgar Byala. Vilele lui Leers, pentru care se spune că ar fi plătit peste 230.000 de euro, faceau parte dintr-un complex dezvoltat de compania bulgară de real estate Marina Black Sea Development. Unul din acţionarii companiei este un funcţionar important din administraţia condusă de Leers.
E-mailuri interceptate de presă
Mai multe schimburi de e-mail şi alte documente publicate de cotidianul olandez NRC Handelsblad aratau o rentabilitate extraordinară a proiectului. Într-un e-mail din septembrie 2007, publicat de NRC, funcţionarul "de rang înalt" a declarat unui investitor "negocierile cu trei miniştri şi prim-ministru au avut loc deja"
El a continuat şi a susţinut că municipalitatea din Byala avea disponibile 400.000 de euro din fondurile UE pentru construirea unei promenade şi lucrări de coastă şi că se "caută extinderea aplicaţiei pentru Uniunea Europeană pentru construirea unui baraj sub pretextul lucrărilor pentru refacerea malului". Documentele publicate de NRC au arătat că contractul de vânzare a vilelor către Leers a fost semnat de fiul directorului general al companiei, care se întâmpla să fie şi fiul vitreg al vecinilor lui Leers de la Maastricht. Fiul nu avea însă niciun statut oficial în compania din Bulgaria.
Cum a ajuns olandezul la mâna justiţiei bulgăreşti
Potrivit relatărilor din mass-media olandeză, Leers a avut întrevederi cu primarul oraşului Byala şi cu premierul Bulgariei, întâlniri la care reprezentanţi ai companiei imobiliare au fost prezenţi. Atunci când relaţiile dintre Leers şi proprietarii de Marina Black Sea Development s-au înrăutăţit, Leers a apelat la ambasadorul bulgar din Ţările de Jos pentru ajutor şi consiliere, semnând scrisoarea "Gerd Leers, primarul de la Maastricht".
Ambasadorul i-ar fi spus lui Leers să-l contacteze pe procurorul general al regiunii Varna. La sfârşitul lui 2008 s-a dovedit că cele două vile pe care Leers le cumpărase nu puteau fi trecute pe numele său pentru că întregul proiect era ipotecat pentru un împrumut bancar. În 2009, cu proiectul întârziat Leers s-a adresat procuraturii din Varna şi a acuzat pe co-proprietarul companiei bulgare şi pe directorul său general, Dobril Dobrev de fraudă. În august acelaşi an, procurorul regional a decis că este vorba despre un caz de drept civil care trebuie judecat de o instanţă civilă şi a închis cazul.
10 octombrie 2009 NRC.nl Maastricht titrează:
Leers şi-a folosit funcţia pentru interese private
Gerd Leers a folosit poziţia sa de primar de Maastricht pentru interese private referindu-se la scandalul vilelor de vacanţă bulgăreşti şi la corespondenţa sa cu ambasadorul Ţărilor de jos din Bulgaria prin care îi cere o favoare. La începutul lui octombrie, cazul lui Leers a ajuns în atenţia Biroului de Integritate al Municipalităţilor din Olanda (BING) pentru cercetare. Experţii olandezi au declarat atunci pentru ziarişti că primarul din Maastricht se află „într-un aparent conflict de interese" potrivit regulilor Codului de conduită din primăria oraşului pe care îl conducea. Hans Nelen, profesor de criminologie la Universitatea din Maastricht, a apreciat că Leers se află într-o situaţie vulnerabilă. "Leers a fost neglijent şi a acţionat într-o manieră discutabilă", a mai spus presei olandeze un profesor emerit de drept penal de la Open University.
Biroul de Integritate: Leers a acţionat „strângaci" şi „imprudent"
Raportul Biroului de Integritate al municipalităţii din Maastricht a fost făcut public în 9 ianuarie 2010 şi a concluzionat că primarul Gerd Leers a avut un comportament "stângaci" şi "imprudent" acuzându-l că a lăsat impresia unui conflict de interese în care interesele profesionale şi cele personale s-au suprapus. Leers nu a mai aşteptat un vot în Consiliul de la Maastricht privind viitorul său politic şi şi-a anunţat demisia într-un discurs emoţional: "Nu este vorba despre Leers. Este vorba despre Maastricht".
Se încarcă comentariile...
