Termocentrala Paroşeni, în pericol din 2010

Mai sunt necesare două instalaţii pentru ca termocentrala pe huilă, din judeţul Hunedoara, să fie considerată "curată". Altfel, începând din anul 2010, CET Paroşeni nu va primi aviz

Mai sunt necesare două instalaţii pentru ca termocentrala pe huilă, din judeţul Hunedoara, să fie considerată "curată".

Altfel, începând din anul 2010, CET Paroşeni nu va primi aviz de mediu şi va fi închisă. Procesul de retehnologizare abia s-a finalizat, cu un an în urmă.

Noile instalaţii au fost cumpărate cu un împrumut acordat de Japonia şi au fost montate chiar de oamenii concernelor japoneze care le-au produs: Itochu, Hitachi şi Toshiba.

Infuzia de capital de 150 milioane de dolari a făcut ca Paroşeni să fie una dintre cele mai performante centrale pe cărbune din Europa.

Totuşi, mai sunt necesare două instalaţii costisitoare, dar obligatorii, pentru a produce energie curată: dispozitive de reducere a sulfului, a oxizilor de azot şi asigurarea depozitelor de zgură şi cenuşă. Suma necesară: 120 milioane de euro.

Cea mai modernă centrală pe cărbune din România mai are nevoie de 120 milioane de euro pentru a reduce poluarea cu cenuşă şi sulf

În ciuda investiţiilor, CET Paroşeni încă nu respectă normele de mediu. Mai sunt necesare două instalaţii înainte ca termocentrala să fie considerată "curată".

CET Paroşeni din judeţul Hunedoara şi-a încheiat în urmă cu un an de zile procesul de retehnologizare. După o infuzie de capital de 150 milioane de dolari, termocentrala este una dintre cele mai performante din Europa.

Totuşi, în privinţa respectării normelor de mediu, mai e nevoie de două instalaţii costisitoare, dar obligatorii, pentru a produce energie curată. Fără ele, Uniunea Europeană va pune lacătul la porţile termocentralei în anul 2010. Tot din cauza lipsei acestor staţii de epurare, CET Paroşeni este considerat, în continuare, unul dintre marii poluatori din România.

Modernizată de japonezi

Sucursala Electrocentrale Paroşeni din judeţul Hunedoara a fost construită la începutul anilor 50, plecând de la un proiect de provenienţă rusească, fiind prima termocentrală pe cărbune din ţara noastră. Uzina de producerea a energiei electrice şi termice din municipiul Vulcan a fost proiectată să alimenteze cu electricitate şi energie termică toată regiunea Văii Jiului, precum şi industria minieră din cele şase localităţi ale zonei.

La începutul anilor 2000, odată cu începerea negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, existenţa termocentralei pe huilă a fost pusă în discuţie din cauza poluării.

Soluţia salvatoare atât pentru întreprindere, cât şi pentru industria minieră din Valea Jiului a fost o investiţie de modernizare, realizată printr-un împrumut acordat Guvernului României de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională şi filiala japoneză a BNP Paribas.

Modernizarea Termocentralei Paroşeni a fost efectuată de un consorţiu format din companiile japoneze Itochu, Hitachi şi Toshiba. Proiectul a cuprins retehnologizarea unui grup de 150 de megawaţi şi 150 de gigacalorii/pe oră, pentru care s-au cheltuit 135 milioane de dolari.

Denumit generic "Grupul IV" al CET Paroşeni, acesta a fost pus în funcţiune în urmă cu un an şi reprezintă cea mai mare investiţie în sistemul termoenergetic din 1989 şi până în prezent.

O parte a poluării a fost eliminată

După punerea în funcţiune a grupului modernizat, SE Paroşeni şi-a eliminat toate celelalte trei grupuri energetice neperformante şi extrem de poluante, aceasta fiind una dintre condiţiile pentru care a primit autorizaţia integrată de mediu.

Termocentrala are de trecut o perioadă de tranziţie, care se va încheia în 2014. Până atunci, la Paroşeni trebuie să se modernizeze utilajele pentru reducerea sulfului, a oxizilor de azot şi, în final, să se reconstruiască depozitele pentru zgură şi cenuşă.

"Această retehnologizare a uzinei s-a făcut în armonie cu zona Văii Jiului, cu Compania Naţională a Huilei şi cu partea de termoficare a regiunii. Nu funcţionăm noi, CNH nu are către cine să dea cărbunele. S-a ţinut cont şi de componenta socială, dar şi de cea de mediu", declară Nicolae Petroi, director general CET Paroşeni.

Energia termică, cea mai ieftină

Proiectul a fost gândit în aşa măsură încât energia termică furnizată de Paroşeni să fie mai ieftină decât cea produsă de centralele termice orăşeneşti care funcţionau pe cărbune şi reprezentau unul dintre principalii factori de poluare.

Grupul IV a fost proiectat pentru o durată de viaţă de aproximativ 25 de ani şi va funcţiona doar pe cărbunele extras din Valea Jiului. "Directivele Uniunii Europene şi angajamentele asumate de România prevăd două condiţii clare: modernizarea instalaţiei de desulfurare a apelor şi a celei de evacuare în mediu dens a cenuşii rezultată în urma procesului tehnologic.

Termenul de punere în funcţiune a staţiei de desulfurare a apelor este 2010, cel de transport al zgurii şi cenuşii - în 2009, iar cel de evacuare în mediu dens - în 2016.

Mai sunt necesarre 120 milioane de euro, pe care nu-i avem. Dar, după ce s-au făcut investiţii şi s-a pus în funcţiune cel mai performant grup energetic din România, cred că orice guvern va veni va dori să finalizeze acest proiect", speră directorul general al SE Paroşeni, Nicolae Petroi.

Aerul şi apa oraşului Vulcan sunt afectate

În urma proceselor tehnologice, la Termocentrala Paroşeni rezultă ocantitate foarte mare de zgură şi cenuşă, care sunt depozitate, deocamdată, într-o haldă din apropierea uzinei, situată la marginea oraşului Vulcan.
Aceste depozite precum şi circuitele de hidrotransport afectează negativ calitatea solului şi subsolului, infiltrându-se în apa din pânza freatică din zona locuită.

Ultimul raport de monitorizare a factorilor de mediu întocmit de Agenţia pentru Protecţia Mediului Regiunea Vest arată că haldele produc, mai ales în timpul verii, o poluare importantă a aerului cu pulberi (pentru că cenuşa se usucă şi este luată de vânt).

Conducerea termocentralei Paroşeni a declarat că deja se lucrează la consolidarea pereţilor acestor halde, precum şi la supraînălţarea lor pentru a se reduce, până la noi investiţii, poluarea aerului şi a apei cu reziduurile provenind din procesul de ardere a cărbunelui.

Agenţia de mediu recunoaşte progresele

Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, care monitorizează activitatea SE Paroşeni, admite că termocentrala, în urma procesului de modernizare, şi-a redus într-o mare măsură afectele nocive asupra mediului.

Directorul executiv APM Hunedoara, Elena Bădescu, spune că o problemă serioasă e faptul că legislaţia europeană de mediu e în continuă schimbare, iar indicatorii privind emisiile de substanţe poluante în atmosferă se vor reduce drastic, din nou, peste câţiva ani.

"Nu poţi spune azi că o termocentrală respectă normele de mâine, pentru că nu ştim care vor fi acestea peste doi-trei ani. Deocamdată, singura soluţie viabilă este investirea în instalaţii cât mai perfomante. Sigur că că s-au făcut progrese mari la Paroşeni, dar centrala încă poluează", ne-a declarat Bădescu.

Sistemul de denoxificare care a fost cumpărat cu ajutorul investiţiilor japoneze reţine monoxidul de carbon şi dioxidul de azot. Din acest motiv, pe coşurile de la Paroşeni nu se vede fum. "Măsurătorile noastre arată că nu sunt probleme.

Instalaţia cea nouă a fost benefică pentru mediu", declară Elena Bădescu. Deocamdată, SE Paroşeni se încadrează în normele impuse de programul naţional privind emisiile de noxe şi pulberi în atmosferă. Dacă se va achiziţiona instalaţia de evacuare în mediu dens şi se va moderniza instalaţia de desulfurare a apelor, termocentrala Paroşeni va primi aviz de mediu încă mulţi ani de-aici înainte.

Sume necesare şi termene

Pentru reducerea polării mai sunt obligatorii investiţii de 120 milioane de euro
Lucrările pregătitoare vor costa între 5 şi 10 milioane de euro
Sistemul de evacuare şi transport al cenuşii trebuie să fie gata în 2009
Modernizarea instalaţiei de desulfurare a apelor trebuie încheiată în 2010
Instalaţia de evacuare în mediu dens trebuie să fie complet funcţională în 2016

Cum poluează termocentrala

Vântul transportă zgura şi cenuşa depozitate în halde, afectând negativ calitatea solului şi subsolului

Procesul de ardere eliberează cantităţi prea mari de dioxid de carbon, dar şi oxizi de sulf, oxizi de azot
şi monoxid de carbon, în cantităţi admise de normele actuale de protecţie a mediului

Locuitorii din Vulcan, Paroşeni şi Lupeni pot avea probleme de respiraţie şi o încetinire a activităţii celulare prin diminuarea aportului de oxigen