Patronii de hoteluri vor să administreze staţiunile de pe litoral

Această propunere a fost dezbătută ieri în şedinţa de guvern, odată cu planul de dezvoltare a turismului Investitorii de pe litoral susţin propunerile Master Planului de dezvoltare a

Această propunere a fost dezbătută ieri în şedinţa de guvern, odată cu planul de dezvoltare a turismului

Investitorii de pe litoral susţin propunerile Master Planului de dezvoltare a Turismului în ceea ce priveşte administrarea staţiunilor pe structuri proprii de conducere. Aceştia spun că astfel fondurile pentru dezvoltarea staţiunilor vor fi direcţionate exact acolo unde este nevoie şi la timp. Autorizarea anuală a unităţilor de cazare nu este privită însă cu ochi la fel de buni.

Practic, administrarea staţiunilor de pe litoral se va putea realiza prin constituirea unor societăţi, la care investitorii interesaţi să devină astfel acţionari. Aceasta le va conferi şi dreptul de vot asupra tuturor proiectelor de dezvoltare a staţiunii, care vor fi decise de un Consiliu de Administraţie.

Concret, staţiuni precum Neptun, Venus, Jupiter vor ieşi astfel de sub "umbrela" Consiliului Local Mangalia, iar investitorii spun că astfel fondurile vor fi prioritizate pentru nevoile fiecărei staţiuni parte, prin votul CA. Propunerea a fost bine primită de către investitorii din staţiunile româneşti de la Marea Neagră, reprezentanţi ai patronatelor, proprietari de unităţi de cazare.

"Dacă eşti investitor, te implici mai mult în problemele punctuale ale staţiunii respective. Rămâne însă problema fondurilor pentru iluminat, infrastructură", este de părere Lilica Stan, directorul companiei THR Marea Neagră.

Mai mulţi bani pentru dezvoltare

De aceeaşi părere este şi Ciprian Constantinescu, preşedintele patronatului Marea Neagră, care reuneşte hotelieri din sudul litoralului. "Am sugerat de ani de zile înfiinţarea unor astfel de forme de organizare pentru că primăria nu a fost suficient de incisivă cu unele aspecte: s-a construit haotic, nu s-a respectat Planul urbanistic. Din diferite motive, conglomeratul de supraveghere (al Mangaliei - n.r.) nu s-a făcut cum trebuie, s-au pierdut foarte mulţi bani, în foarte multe direcţii", declară Constantinescu.

Acesta spune că astfel staţiunile ar putea beneficia de mai mulţi bani pentru dezvoltare, cu atât mai mult cu cât controlul reinvestirii fondurilor se va face tot de către acţionarii staţiunii. "Primăria Mangalia nu face faţă, pentru că nu are un buget foarte mare, iar fondurile disponibile sunt direcţionate pentru a rezolva problemele <> , nu pentru cele pe termen lung", este de părere oficialul THR Marea Neagră.

Şi reprezentanţii hotelierilor din cea mai căutată staţiune, Mamaia, susţin această propunere, cu menţiunea ca lucrurile să nu fie tratate într-un mod politicianist. "Autonomia staţiunilor este o problemă destul de complexă, care trebuie dezbătută în amănunt.

Ca idee este foarte bună, dar, dacă nu este bine concepută şi implementată, nu va funcţiona. Nu este un lucru simplu, cu atât mai mult cu cât sunt implicate autorităţile locale şi politicieni", declară Andrei Trandafir, vicepreşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. Master Planul de dezvoltare a Turismului în perioada 2007-2026, document dezbătut ieri de guvern, reprezintă propuneri ale Organizaţiei Mondiale a Turismului, şi nu o lege.

Clasificarea anuală, contestată

Documentul amintit mai recomandă o serie de măsuri menite să ducă la creşterea calităţii serviciilor, printre care utilizarea clasificării ca instrument de dezvoltare. Astfel, se propune reducerea numărului de categorii de clasificare a structurilor de cazare şi introducerea acordării anuale a licenţelor şi a clasificării anuale. La aceasta se adaugă şi introducerea taxelor pentru acordarea anuală a licenţelor şi clasificarea anuală. În acest moment, reclasificarea unităţilor de cazare se efectuează o dată la trei ani.

Pentru hotelurile şi vilele de una şi două stele, propunerile modificărilor vizează acordarea licenţelor pe propria răspundere a proprietarului. Declararea în fals a îndeplinirii condiţiilor cerute de lege se va pedepsi cu amendă de la 30 la 50.000 de lei. "Probabil că nu au avut destul personal. Şi la una, şi două stele trebuie asigurat confortul", este de părere Ciprian Constantinescu.

"Nu cred că afară sunt comisii care să-şi piardă timpul în fiecare an cu clasificarea", spune directorul THR Marea Neagră. Acesta a remarcat şi aspectul financiar al unei astfel de măsuri. "Să faci reclasificare în fiecare an presupune în primul rând foarte mulţi bani, probabil că de trei ori mai mult ca până acum".

Andrei Trandafir declară, la rândul său, că noile criterii ar trebui să ţină cont de faptul că multe din hotelurile din ţară şi de pe litoral au fost construite acum 20-30 de ani, care şi-au dobândit o clasificare superioară datorită calităţii serviciilor, şi nu a suprafaţei camerelor.

Sectorul privat, mai activ în deciziile privind turismul

Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) mai propune şi înfiinţarea unei Organizaţii Naţionale a Turismului, ca organism semiindependent. De altfel, Richard Batchelor, liderul echipei OMT care a coordonat realizarea Master Planului pentru turismul românesc, a declarat recent că sectorul privat ar trebui să se implice în mod direct în procesele decizionale ale Organizaţiei Naţionale a Turismului.

Master Planul recomandă ca această structură să fie finanţată de la bugetul de stat, dar să prezinte rapoarte de activitate unui consiliu de administraţie mixt public-privat. ONT va avea rolul de a promova dezvoltarea turismului atât pe plan intern, cât şi extern, printre funcţiile sale figurând şi furnizarea de servicii de informare turistică pentru vizitatori. ONT ar putea avea şi dreptul de a încasa taxe şi de a vinde bunuri şi servicii. Se propune ca ONT să nu aibă atribuţii de clasificare a restaurantelor şi a altor unităţi de alimentaţie publică.