Plantaţie de kiwi în inima Banatului GALERIE FOTO

Un agricultor italian a început în urmă cu mai mulţi ani aclima­tizarea plantelor de kiwi, iar luna trecută a cules deja primele roade. Kiwi, cel mai bogat fruct în vitamina C, a găsit în Banat condiţii bune de „trai“. Un italian a plantat câteva parcele dintr-un soi rezistent la frig şi a adunat deja prima recoltă.

Schimbările climaterice din ultimii ani au făcut ca unele plante exotice care puteau fi admirate pe marginea drumurilor doar în excursiile în zonele mediteraneene să crească şi în România. Pe şoseaua de centură a Lugojului, la un moment dat pe partea dreaptă poate fi zărit un panou pe care este scris cu litere mari „Kiwi şi plante de kiwi".

Ineditul anunţ a fost pus de Silvio Tomazolla (50 de ani), un italian venit la noi cu gânduri mari. De trei generaţii, familia lui s-a ocupat cu creşterea şi vânzarea de kiwi. „Avem o plantaţie lângă Veneţia care se întinde pe şase hectare. De aproape 40 de ani ne ocupăm de cultivarea acestui fruct", a declarat Silvio Tomazolla.

Fructele exotice s-au aclimatizat cu greu în Dobrogea

În 2004, a venit în România să facă agricultură. A spus că nu are nimic de pierdut dacă va încerca să cultive şi la noi delicioasele fructe, astfel că totul a pornit ca un experiment pe doar câteva parcele. „Prima recoltă vine doar după trei sau patru ani. Sunt bucuros că le merge bine. Acest lucru mă încurajează să investesc pe viitor în afacerea cu kiwi. La primăvară vom extinde plantaţia. Este o investiţie pe termen lung, pentru că primele fructe apar după mai mulţi ani", a mai declarat Tomazolla.

Un fruct fără pretenţii

Kiwi nu este un fruct pretenţios, nu are nevoie de tratamente speciale, este rezistent la boli, iar în condiţiile unei ierni blânde există premisele unei recolte bogate. „Nu necesită tratamente speciale. Ai mai puţină treabă cu plantele acestea decât cu viţa-de-vie sau cu alţi pomi fructiferi, care trebuie stropiţi cu diferite substanţe cam de şapte, opt ori pe an. Planta de kiwi are nevoie doar de un tratament pe bază de fier şi de multă apă, mai ales în perioada de dezvoltare. Trebuie protejată până se lemnifică trunchiul, după care nu mai ai treabă cu ele", a spus Lenuţa Ungureanu, cea care se ocupă de ferma de la Lugoj.

Arbustul de kiwi are nevoie de o lungă perioadă de dezvoltare, cu cel puţin 150 de zile călduroase pe an. În perioada de repaus, kiwi rezistă şi la temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius. La ferma din judeţul Timiş se cultivă kiwi din soiul Haywrad, despre care agricultorii afirmă că sunt cele mai rezistente la frig.

Plantele de kiwi au nevoie de trei ani pentru a face rod

„E important însă ca perioadele reci să nu vină brusc, iar îngheţul de iarnă poate să omoare mugurii. Zilele friguroase nu trebuie să fie îndelungate. Temperaturile de la noi sunt foarte asemănătoare cu cele din nordul Italiei. Şi la ei iarna sunt temperaturi scăzute, şi acolo ninge, chiar dacă mai puţin. Dar nici aici nu mai sunt ninsorile de acum 20-30 de ani", a mai declarat Ungureanu.

Arbustul de kiwi este asemănător cu viţa-de-vie şi ajunge până la o înălţime de aproximativ 1,80 de metri. „Plantaţia nu necesită utilaje speciale. Unii mai folosesc şi o plasă pentru a proteja plantele împotriva grindinei. Dar plase din acestea se folosesc pentru orice, nu doar pentru kiwi. Nici puieţii nu costă pentru că îi aducem de pe plantaţia noastră din Italia", a mai spus Silvio Tomazolla. În România s-a mai încercat cultivarea de kiwi, în zona Dobrogea, de asemenea cu rezultate foarte bune.

E şi plantă ornamentală

Până să vină prima recoltă de kiwi din Banat, cultivatorii de la Lugoj au un succes mare în rândul oamenilor, care cumpără plante pentru a le pune în curţile şi în grădinile lor. „Este o adevărată modă să vină să cumpere plante pentru ei. Pot să spun că se vând foarte bine. Noi trebuie să aducem din nou din Italia, pentru că toate s-au epuizat. Cei care vor să aibă la ei în curte o plantaţie de kiwi primesc la preţul de 25 de lei patru fete şi un băiat. În limbaj agricol asta înseamnă patru plante producătoare şi un polenizator", a explicat Lenuţa Ungureanu. Aceasta a povestit că în Lugoj sunt persoane care au cumpărat de la ei plante în urmă cu trei ani, iar la prima lor recoltă au cules deja fructe.

Italianul mai cultivă lângă Lugoj şi alte plante ornamentale

"Sunt bucuros că le merge bine. Acest lucru mă încurajează să investesc pe viitor în afacerea cu kiwi. La primăvară vom extinde plantaţia. "
Silvio Tomazolla
investitor

6 lei costă un kilogram de kiwi în supermarketurile din Timişoara. Fructele sunt importate din Chile sau din Noua Zeelandă.

Cultură experimentală

În urmă cu peste 10 ani, lângă plantaţia de viţă-de-vie din localitatea constănţeană Ostrov, cercetătorii au făcut loc şi unei mici plantaţii de kiwi. Recent, producţia de kiwi a depăşit 1.000 de kilograme, însă proiectul este la nivel de experiment.

Ideea înfiinţării acestei culturei i-a aparţinut unui cercetător viticol de la Valea Călugărească, Emilian Ionescu. Aduse din nordul Italiei, fructele exotice de kiwi s-au aclimatizat cu greu climei dobrogene. Planta este sensibilă atât la temperatură, cât şi la precipitaţii. Cel mai mult dăunează culturii vânturile reci de primăvară. Îngheţul solului a dus la pierderea multor plante, însă cele care au rămas s-au aclimatizat bine condiţiilor din Dobrogea.



VEZI GALERIE FOTO DE PE PLANTAŢIA DE KIWI DE LÂNGĂ LUGOJ

Fructele de kiwi se culeg toamna târziu, după care sunt păstrate în depozit, unde se coc. Deocamdată, creşterea de kiwi nu e profitabilă din cauza cantităţilor mici produse, însă fructele exotice crescute pe păamânt dobrogean ajung pe la diferite standuri de prezentare.

Povestea agrişelor chinezeşti

Kiwi, cunoscut sub denumirea de „agrişe chinezeşti", este originar din sudul Chinei şi este declarat de autorităţi fructul naţional al acestei ţării. În 1847, un membru al Societăţii Regale de Horticultură din Marea Britanie a trimis primele seminţe în afara graniţelor ţării de origine. În 1906 a fost plantată şi în Noua Zeelandă, unde a rodit prima dată în 1910. Aici, fructul a fost rebotezat cu numele de astăzi, după cel al păsării naţionale. Acest stat a fost primul care a început să cultive fructul de kiwi pentru motive exclusiv comerciale, în 1940. Astăzi, kiwi se cultivă atât în Noua Zeelandă, cât şi în SUA, Italia, Japonia, Franţa, Grecia, Spania, Australia sau Chile.

Fructul de kiwi abundă de vitamina C, polifenoli, vitamina E, magneziu, potasiu şi cupru. Deoarece conţine multe fibre, acestea reduc nivelul colesterolului „rău" şi, implicit, riscul de boli cardiovasculare. Fructele de kiwi sunt recomandate diabeticilor, deoarece menţin în limite normale nivelul glicemiei.

Exportăm ceea ce importăm

În România, cele mai recente date arată că importurile de astfel de fructe (în categorie sunt incluse, pe lângă kiwi, şi curmalele, smochinele, ananas, avocado, guava şi mango) s-au ridicat, anul trecut, la 1.625,072 tone, în valoare de 1,8 milioane de euro. România este şi exportator de astfel de fructe, pentru că joacă rolul de intermediar comercial. Anul trecut, ţara noastră a livrat 34,5 tone peste hotare, în valoarea de 40.000 de euro.