Statul le declară război „săracilor“ bogaţi în 2011

Autorităţile vor ca de la anul să scoată la suprafaţă proprietăţile neimpozitate ale celor cu averi semnificative. Experţii fiscali văd şanse slabe de reuşită şi o serie de procese cu statul. Monitorizarea conturilor bancare, a patrimoniului şi a sursei veniturilor va fi calea prin care inspectorii ANAF vor să-i „prindă“ pe cei mai bogaţi 200 de evazionişti.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, le-a transmis ieri proprietarilor de iahturi şi vile - care nu-şi pot justifica proprietăţile prin veniturile declarate statului - că vor fi călcaţi de Fisc anul viitor şi că vor fi obligaţi să-şi achite impozitele datorate.

„Pentru acele persoane fizice care nu-şi declară veniturile, adică sunt în situaţia să aibă venituri foarte mari şi impozite zero, le transmit că nu pot să stea liniştiţi. Adică cei care au iahturi, vile şi îşi petrec vacanţele în locuri unde tarifele sunt extrem de mari, iar ei nu pot justifica prin veniturile declarate", a explicat Ialomiţianu.

Experţii fiscali spun însă că declaraţia face parte din categoria celor populiste. „O să fie ca şi în situaţiile anterioare, adică multă vorbă fără să se întâmple ceva concret", este de părere Alexander Milcev, expertul în taxe al Ernst&Young.

Citiţi şi: Proprietarii de firme anunţă noi scumpiri

El a precizat că fiscalizarea averii „ascunse" va fi greu de implementat, în condiţiile în care autorităţile abia au ajuns la faza la care să aibă acces la conturile bancare. „Este de apreciat intenţia de a lărgi baza de impozitare, dar această abordare este discutabilă", crede şi avocatul Romeo Cosma, managing partner la Cosma & Asociaţii.

Autorităţile ar trebui să-şi concentreze resursele pe marea evaziune, potrivit avocatului, care aminteşte că cei vizaţi sunt oameni cu resurse financiare considerabile şi care sunt dispuşi să-şi protejeze avuţia cu cei mai buni specialişti în drept şi consultanţi fiscali. „Ceea ce este sigur este că va fi declanşată o serie de proteste, consumatoare de timp şi bani, inclusiv ai contribuabilului de rând", spune Cosma.

De limitele organelor de control este conştient şi şeful Fiscului, Sorin Blejnar, care a declarat, pentru „Adevărul", că instituţia pe care o conduce nu va avea capacitatea de a declanşa acţiuni masive. Cifra de 200-300 de persoane bogate este, în aceste condiţii, mai mult orientativă.

Guvernul a decis că persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 de lei sumele declarate vor plăti impozitul de 16% pe diferenţa dintre cele două valori. Blejnar a precizat că ţinta Fiscului sunt acele persoane cu „diferenţe uriaşe" între cele două praguri. „Vorbim despre cei ale căror venituri reale depăşesc cu mult pragul de 50.000 de lei peste veniturile declarate", a spus Blejnar.

Control indirect

Potrivit şefului ANAF, se vor publica în Monitorul Oficial - pe lângă ordonanţa de modificare a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală - inclusiv metodele de control indirect al persoanelor care nu-şi declară veniturile reale. Prima dintre ele vizează conturile bancare. „O să vedem ce tranzacţii a operat persoana respectivă, ce intrări în conturi a avut", arată Blejnar.

Apoi, metoda patrimoniului va permite autorităţilor să monitorizeze fluctuaţia averii persoanei vizate, pe parcursul fiecărui an, şi să verifice documentele de probă a patrimoniului. În fine, metoda sursei va arăta de unde au provenit banii celui vizat, dacă aceştia au fost declaraţi şi dacă suma respectivă poate susţine cheltuielile efectuate.

Miliardarii  nu se tem de Ialomiţianu

Oamenii de afaceri prezenţi în clasamentul „Forbes 500 Miliardari" spun că iniţiativa Fiscului este binevenită, dar sunt neîncrezători asupra şanselor de reuşită a acesteia. „Cine are ceva de ascuns trebuie să se sperie. Nu cred însă că există un plan bine pus la punct şi este puţin probabil să se realizeze ceva", este de părere Constantin Frăţilă, acţionar al COMCM şi SCUT Constanţa.

La rândul său, Nicolae Ciuleac, proprietarul Carniprod, consideră că, în România, controalele sunt permisive şi că acest regim trebuia aplicat încă de acum 20 de ani. „Eu care vin din Austria şi am pus pe picioare o afacere în România ştiu că acolo dacă îţi cumperi ceva şi nu declari la timp, în câteva zile te caută şi te ia la întrebări", spune Ciuleac.

Impozitarea persoanelor fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 de lei sumele declarate este susţinută şi de oamenii de afaceri Mihai Anghel (Cerealcom Dolj şi Domeniul Coroanei), Dan Şucu (Mobexpert) şi Bogdan Dragomir (Crystal Palace Hotel şi Crystal Palace Ballrooms).

Pe de altă parte, omul de afaceri Robert Negoiţă cataloghează măsura lui Ialomiţianu drept aberantă întrucât nu există metode de implementare. „Dacă iahtul sau vila este pe numele unei rude sau pe firmă, dacă s-a dus în Caraibe, nu în vacanţă, ci ca să prospecteze piaţa? Ce le face atunci domnul ministru?", se întreabă Negoiţă.

"Vorbim despre cei ale căror venituri reale depăşesc cu mult pragul de 50.000 de lei peste veniturile declarate."
Sorin Blejnar
preşedinte ANAF

Măsuri pentru angajatori şi pentru săraci

Ministrul Muncii, Ioan Botiş (foto), anunţă, după şedinţa de ieri a Executivului, măsuri care să le facă viaţa mai uşoară angajatorilor, în anul următor. „Contractele de muncă şi ştatele de plată vor fi depuse în format electronic şi nu pe suport de hârtie, ca până acum, procedura fiind reglementată în şedinţa Guvernului", a anunţat ministrul.

El a precizat că luna viitoare va fi ultima în care vor mai fi depuse aceste documente în formatul tradiţional, pentru veniturile aferente lunii decembrie 2010. O altă facilitate: eliminarea comisionului de 0,75% pentru contractele de muncă păstrate la Inspecţia Muncii şi de 0,25% pentru contractele deţinute la firmă.

Inspectorii muncii, în control inopinat

Ioan Botiş

În altă ordine de idei, reprezentanţii Inspectoratelor de Muncă vor avea atribuţii sporite. Ei primesc dreptul permanent de a intra în sediul unei firme pentru a verifica acte şi vor putea dispune retragerea autorizaţiei de funcţionare, cu suspendarea activităţii, dacă descoperă încălcări ale legii. Potrivit ministrului Muncii, în 2010 au fost efectuate peste 100.000 de acţiuni de control, dintre care trei sferturi pentru munca la negru.

Pe de altă parte, Ioan Botiş afirmă că reforma sistemului social ar fi „în mare parte" finalizată, ceea ce ar permite anul viitor, politici pentru familiile nevoiaşe. „Dorim ca indemnizaţia de şomaj să o raportăm la indicatorul social de referinţă, să ne ducem mai mult spre măsuri active şi să diminuăm indemnizaţia de şomaj printr-un raport între veniturile din muncă şi veniturile din partea pasivă", a declarat el.