Şeful Agenţiei Spaţiale Române: "România are cea mai bună imagine din estul Europei"

Marius-Ioan Piso conduce din 2004 Agenţia Spaţiala Română

România e cea mai respectată ţară est-europeană în domeniul spaţial, spune directorul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso.

Într-un interviu acordat adevarul.ro, preşedintele ROSA a zis că într-o o mie de ani se va petrece sigur un eveniment major pe Terra, dar nu se ştie când, a vorbit despre beneficiile programelor spaţiale pentru populaţie, despre problemele politice în domeniul spaţial, despre Iran, şi despre progresele României în domeniul spaţial.

adevarul.ro: Domnule Piso, România va deveni în foarte scurt timp stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene, a anunţat recent preşedintele acestei organizaţii. Ce înseamnă asta pentru România?

Marius-Ioan Piso: Suntem în negocieri cu Agenţia Spaţială Europeană (EAS)de trei ani şi colaborăm de 18 ani. Din 2006 am primit statutul de stat cooperant şi sperăm ca la 17 decembrie 2010 să primim statutul de membu. Includerea României în ESA înseamnă accesul la tehnologie înaltă.

După ce încheiem acest acord vom avea un termen de 5 ani în care printr-o echipă comună vom stabili nişte nişe: România va deveni singura ţară din ESA care va fi în stare să producă acele obiecte, modele, teorii.

Ce nişe vedeţi pentru România?

Nu vă pot spune, pentru că este secret industrial.

Cum e văzută România în Europa în ceea ce priveşte domeniul spaţial?

Dacă intrăm în Agenţia Spaţială Europeană, vom fi a doua ţară după Cehia din fostul spaţiu ex-sovietic care reuşeşte asta. România participă la majoritatea întâlnirilor grupurilor spaţiale. Cooperăm pe linie de securitate cu NATO. Suntem văzuţi ca fiind cea mai eficientă ţară din spaţiul est-european. Avem o imagine bună. În regiune România este deja cu mult peste celelalte state din punct de vedere spaţial. Ungaria e destul de jos, Serbia putea să avanseze dar a fost războiul şi s-a dus, Bulgaria nu se organizează.

"În România se alocă 20-30 de cenţi pe cap de locuitor pentru cercetarea spaţială"

Ce realizări are România în domeniul spaţial?

Poimâine se lansează o misiune spaţială 100% românească. Este un proiect cofinanţat de ESA şi UE şi coordonat de ASTRIUM, cea mai mare companie spaţială din Europa. Este realizat de Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Constă în studierea unei specii de ciuperci microscopice în spaţiu. E un proiect-tip de biologie spaţială dar e primul al României din 1981 încoace. Deci aici se vede greutatea acestui proiect.

O firmă din Bacău a fost selectată de un membru EADS (companie aerospaţială, n.r) să realizeze o maşină cu care se vor realiza în Franţa fuselajul pentru rachete aeriene.

România mai realizează nanosateliţi. Mai avem capabilitatea să producem prototipuri, ceea ce este foarte important şi mai sunt câteva firme în România care ştiu să facă software.

Sunt doar câteva exemple.

Cât se alocă pe cap de locuitor pentru programele spaţiale?

În Europa, fiecare locuitor contribuie cu 15 euro la programele spaţiale civile şi militare. În SUA se alocă 110 euro pe cap de locuitor. Statele Unite alocă însă o sumă foarte mare pentru programele militare, de exemplu NASA are un buget de 20 de miliarde de euro. În România, pentru cercetarea spaţială revin 20-30 de cenţi pe cap de locuitor. Noi sperăm să urcăm măcar la doi euro.

Cu ce va contribui România la proiectele spaţiale?

România va contribui cu o sumă la bugetul ESA, bani cere se vor întoarce prin proiecte pentru România. Este cea mai convenabilă cooperare economică. Contribuţia financiară se va calcula proporţional cu venitul naţional net. Bugetul ESA este undeva la patru miliarde de euro. Cei mai mari contributori la acest buget sunt Germania, Franţa, Anglia, Belgia, Olanda.

Despre securitate planetei

Care sunt beneficiile pentru aceşti oameni care plătesc?

În afară de renumele şi tehnologia pe care le obţii, dacă nu eşti membru al Agenţiei Spaţiale Europene nu poţi participa la licitaţii. Odată ce ai intrat în ESA ai devenit deja furnizor de nivel unu în lume şi eşti văzut altfel. Pe urmă e influenţa asupra vieţii curente: o hartă GPS mai bună, monitorizarea inundaţiilor, telemedicina spaţială. Pentru mine, beneficiile arată aşa: pe locul întâi e avântul cunoaşterii. Pe locul doi e securitatea planetei şi pe locul trei e influenţa asupra altor tehnologii.

Anul viitor va avea loc la Bucureşti Congresul de Apărare Planetară cu tema "protejarea planetei impotriva impacturilor asteroizilor si cometelor". Ce se va discuta?

Probabilitatea ca ceva să se întâmple este foarte mică dar ea există. E cert că într-o perioadă, să zicem de o mie de ani, se va întâmpla un eveniment major, dar nu ştim când. Şi acum avem posibilitatea să ne apărăm. Ar fi păcat să piară civilizaţia pentru că nu ne înţelegem. Este un domeniu foarte important.

Programul de supraveghere a spaţiului cosmic presupune identificarea vremii spaţiale, efectele solare asupra Pământului, efecte care devin tot mai mari, inventarierea obiectelor neidentificate din spaţiu, deşeurile spaţiale şi observarea obiectelor spaţiale apropiate de Terra.

Va fi o întâlnire a experţilor şi mai puţin politică. Totuşi, noi vom încerca pe partea politică să atragem atenţia decidenţilor estici. Interesul nostru este să ne promovăm mai mult, deci avem nevoie de voinţă politică. Ne interesează să atragem atenţia actorilor regionali să facă contracte cu noi.

"Europa îşi face program spaţial"

Care este influenţa politicului în domeniul spaţial?

Au fost acţiuni politice intense în acest an la nivelul Uniunii Europene şi ele se vor concretiza la 27 noiembrie 2010, la Bruxelles, când Agenţia Spaţială Europeană şi UE se vor întâlni să aprobe primul draft spaţial european. Europa îşi face acum un program spaţial. Din acest motiv lucrurile sunt foarte fierbinţi, mai ales că se trasează şi bugetul pentru domeniul spaţial.

Ce proiecte s-au aprobat la nivel politic?

Europa a finalizat programul Galileo (sistemul de navigaţie prin satelit, n.r.), care e în faza executivă şi proiectul EGNOS (care îmbunătăţeşte precizia semnalelor utilizate pentru navigaţie prin satelit în Europa, de exemplu precizia actualelor semnale GPS este îmbunătăţită, n.r.).

Mai este programul de supraveghere a spaţiului cosmic, pe are SUA îl au dar Europa urmează să îl creeze. Pe urmă, programul Climate Change este un sistem care poate să spună clar ce se întîmplă cu modificarea climatică. Şi mai sunt zborurile cu echipaj uman pentru explorarea spaţiului.

Riscul e ca în 10 ani toate produsele din Europa să fie din China

De ce sunt probleme politice?

Este o problemă politică a corelării tuturor forţelor din lumea asta. Este complicat acest lucru pentru că trebuie să construieşti obiecte mari care pot fi utilizate drept arme. Programele spaţiale au fost începute acum aproximativ 60 de ani din motive militare. Sateliţii de comunicaţii au fost folosiţi pentru spionaj.

În acest moment există o putere spaţială numărul unu în lume, alte două foarte aproape, Rusia şi China şi există alte 7-8 ţări care deţin tehnologia realizării rachetelor balistice, iar unele nu se înţeleg între ele deloc. E un stat care primeşte tehnologie veche din China de la Rusia.

Iran?

Da.

Industria spaţială este un domeniu foarte important şi pentru competiţia tehnologică, tehnologie nouă care să îţi permită să vinzi, altfel în 10 ani toate produsele de pe piaţa europeană vor fi din China.

Carte de vizită: Marius-Ioan Piso

Data si locul nasterii: 7 ianuarie 1964, Uricani

Studii:
• 1977-1982: Diplomă în fizică la Universitatea Babes-Bolyai
• 1982: Colegiul Naţional de Apărare, cu teza "Rolul ştiinţei spaţiale în securitatea regională"
• 1990-1994: Doctor în fizică la Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Experienţă profesională:
• 1983-1990: Cercetator stiintific, la ICPE
• 1990-prezent: cercetător principal la Institutul de Stiinte Spatiale şi Institutul de Fizica Atomica
• 1994-1998: Secretar al Consiliului Stiintific Nr.17 Aeronautica si Spatiu în cadrul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei
• 1999-prezent: Vicepresedinte al Consiliului Aeronautica si Spatiu
• 1993- prezent: Director Executiv Agenţia Spaţială Română
• 1998-2003: consilier ministerial la Ministerul Cercetării şi Tehnologiei
• 2004-prezent: Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române

Alte competenţe:
• Specializat în fizica gravitationala si astrofizica, aplicatii ale lichidelor magnetice. Directorul Comitetului Interministerial ECLIPSA '99, coordonator de proiect "Studii privin sustinerea participarii României la problemele spatial definitorii în cadrul ONU" (2002), coordonator "Studiu privind experimentele spatiale efectuate de România pe platforme diverse" şi "Definirea pozitiei României în contextul ONU - Agentia Spatiala Europeana"(2000-2001), Coordonator "Studiu privind utilizarea satelitilor si sistemelor de observare a Terrei"(2000)
• autor/coautor a peste 110 publicatii/comunicari stiintifice