Cancerul scoarţei roade castanii

80% din culturile de castan comestibil din Maramureş sunt afectate de o ciupercă. Castanii comestibili din zona Băii Mari, un adevărat brand al oraşului,  sunt ameninţaţi de o boală care îi omoară în câţiva ani. 

Zona Băii Mari este aria cea mai nordică în care cresc castani comestibili în Europa. Fructele tomnatice au devenit un
adevărat brand al capitalei Maramureşului, unde, de 16 ani încoace, are loc o sărbătoare a lor.

Căstănişul din Baia Mare şi împrejurimi este însă în pericol să dispară din cauza unei boli, supranumită „cancerul de scoarţă”, care distruge arborii şi consumă celuloza din lemn.

Două tipuri de virus

În Baia Mare şi împrejurimi există o suprafaţă de circa 1.200 de hectare acoperite de castani. Cea mai mare parte a trecut în proprietatea privată, doar 180 de hectare fiind ale statului. Din întreaga suprafaţă, aproximativ 80% a fost afectată de o ciupercă ce distruge pomii în câţiva ani.

Mihai Şaierli, directorul tehnic al Direcţiei Silvice Maramureş, spune că este vorba, de fapt, de două tipuri de virus.„Ciuperca a venit din Statele Unite, cu 20 de ani în urmă. Noi am descoperit aici două tipuri de virus. Probleme au însă toate ţările europene.

Grecii au 33.000 de hectare de castan, dar ei au reuşit să vindece foarte mult. Mai rău stă Franţa, care are 14 rădăcini diferite de virus! Noi am reuşit să injectăm tratamente pe cele 180 de hectare din proprietatea statului, în ultimii cinci ani”, explică el.

Privaţii ar vrea gratis

Cea mai mare parte a căstănişului se află în proprietatea privată, iar statul nu intervine în tratarea arborilor decât la cerere şi contra cost. „Sigur că ne acuză privaţii că nu intervenim, dar eu nu pot să le tratez castanii din banii statului. O seringă costă 20 de lei, cu care tratez o singură dată cam cinci-şase castani. La un hectar, tratamentul ar costa cam 400 de euro. Nu cred că e enorm. Încă nu ne-a solicitat nimeni tratament. Unii vor să primească gratis, alţii nici nu vor să audă”, spune directorul Mihai Şaierli. Tratamentele se pot face numai la castanii tineri, de până la 14 ani.

Declin accentuat

Mulţi dintre proprietarii de castani trăiau din vânzarea acestor fructe. Acum însă, au venit vremuri grele. Vasile Făt locuieşte, în mod ironic, chiar pe strada Castanilor din Tăuţii de Sus. De zece ani lucrează în Spania. Anul acesta a revenit să culeagă castanele din cei aproximativ 500 de arbori pe care-i are.

„În anii ’80, aveam tone întregi. Acum, nu cred că adun 700 de kilograme. Aveam o afacere serioasă. Veneau din Cluj, Târgu-Mureş, Satu Mare şi cumpărau tot. Acuma nu mai vin, pentru mai puţin de o tonă”, spune el dezamăgit.

El consideră că proprietarii ar trebui să fie despăgubiţi de stat pentru pomii pe care i-au tăiat pentru a împiedica răspândirea bolii.

Altă pacoste: hoţii  de castane

Cancerul de scoarţă nu e singura problemă cu care se confruntă proprietarii. Aceştia spun că sunt nevoiţi să culeagă fructele de verzi, pentru a le-o lua înainte ţiganilor. De problema asta nu a scăpat nici Direcţia Silvică. Doar modul de abordare diferă. „Noi avem pază armată în căstăniş! Iarna la brazi şi toamna la castan avem pază cu armă, din cauza ţiganilor”,  spune Mihai Şaierli, directorul tehnic al Direcţiei Silvice.