Avem de-a face cu o răfuială politică

Tevatura făcută pe seama numelor de politicieni care apar în dosarele plecate din bucătăria SRI către CNSAS a generat reacţii diferite în mediile autohtone. Deputatul PSD Ion Stan, secretarul

Tevatura făcută pe seama numelor de politicieni care apar în dosarele plecate din bucătăria SRI către CNSAS a generat reacţii diferite în mediile autohtone. Deputatul PSD Ion Stan, secretarul Comisiei SRI şi fost preşedinte al acesteia, a comentat pentru Adevărul impactul goanei după dosare, care s-a făcut simţită în ultimele zile.
- Cum comentaţi listele care apar pe piaţă, cu diferite personaje politice bănuite că ar fi colaborat îndeaproape cu fosta Securitate?
- Lista celor şase, apărută recent în mass-media, ne demonstrează clar că avem de-a face cu o mare răfuială politică datorată nevoii unora de a-i domina pe alţii şi nicidecum cu o operaţiune de asanare morală a societăţii româneşti sau de reformă a clasei politice. Fără a se preciza foarte clar ce fel de dosare au primit de la SRI, sursele din interiorul CNSAS prezintă informaţii neclare, ce fac să crească tensiunea. Una este să spui că cineva are dosar informativ şi alta să-l cataloghezi drept colaborator. Acest lucru mă face să cred că întregul scenariu este unul care vine să arate unor partide care n-au fost cuminţi că trebuie să stea în banca lor.
- Cum ar fi trebuit să fie făcută desecretizarea, pentru a nu se lăsa loc la astfel de interpretări?
- CNSAS-ul ar fi trebuit să spună de la început: "Am primit până acum un număr X de dosare. Dintre acestea, atâtea sunt dosare de urmărire informativă şi restul, de colaborator. Urmează să stabilim în ce măsură subiectul fiecăruia dintre ele a făcut sau nu poliţie politică".
- De ce apar periodic asemenea dosare, care vizează anumite persoane? Unde au fost ţinute ele până acum şi din ce motive?
- Dosarele ţinute la secret au apărut ca urmare a faptului că, prin Legea 187, comisia paritară CNSAS-SRI prelua doar acele avize care nu făceau parte din capitolul "siguranţă naţională". Celelalte primeau de la SRI un nivel de securitate, ducându-le în arhiva operativă. Acolo nu avea nimeni acces, nici măcar comisia de control. Singurul care putea verifica în ce măsură este sau nu un dosar de siguranţa naţională era CSAT-ul. El intervenea însă doar dacă părţile din comisia paritară nu se înţelegeau.
- De ce această desecretizare a generat atâtea controverse de-a lungul anilor?
- Există la SRI un fond arhivistic de siguranţă naţională, fond care ar fi trebuit să conţină elemente de interes operativ. În funcţie de anumite interese politice dintr-o perioadă sau alta, de a se proteja relaţiile de colaborare ale unor oameni politici cu fosta Securitate, dosarele lor au primit această ştampilă cu "Secret". Acum s-a ajuns de unde s-a plecat. Aceeaşi comisie paritară urmează să expertizeze dosarele împreună cu o comisie de desecretizare. Structurile de acest tip sunt ţinta diferitelor presiuni politice.
- Nume precum cele ale lui Adrian Năstase, Marko Bela, Radu Berceanu sau Verestoy Attila s-au vehiculat şi în perioada cât eraţi preşedinte la Comisia SRI?
- O parte din aceste nume erau vehiculate şi atunci. Se ştia că, spre exemplu, Adrian Năstase are un dosar de urmărire informativă. Chiar şi de colegul nostru de la comisie, Verestoy Attila, se ştia că are unul la fel. Nu se ştia însă că dosarele sunt băgate la secret. şi în cazul Radu Berceanu se ştia că există un dosar, care fusese secretizat încă de pe vremea lui Costin Georgescu.