Zilnic, peste 1000 de romani se calca in picioare in fata Ambasadei Spaniei

Ei asteapta sa obtina vizele de lucru

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca se lauda cu zecile de mii de romani trimisi la munca in strainatate in conditii occidentale. Majoritatea au plecat in Spania, tara cu care guvernul roman are incheiat un soi de acord de exclusivitate in ceea ce priveste recrutarea si plasarea fortei de munca prin intermediul Oficiului. Pana anul acesta, relatia intre Oficiu si angajatorii spanioli a parut ca merge ca unsa. Din martie, conflictele intre cele doua parti au rabufnit, antrenand si functionarii Ambasadei Spaniei la Bucuresti. Deocamdata, rezultatul este o harababura infernala in fata ambasadei, in care romanii, selectati prin Oficiu sau direct de angajatorii spanioli, se calca in picioare ca sa obtina vize de lucru. Ieri, in fata Ambasadei Spaniei erau adunati peste 1000 de oameni veniti din toata tara. Unii vroiau sa plece la munca, altii doar sa depuna o confirmare ca s-au intors de pe plantatiile spaniole. Ca sa prinda un loc cat mai bun in inghesuiala, oamenii au venit de la 4 dimineata, cu mancare si medicamente. Intaratati de statul in frig, cativa capsunari isi faceau planuri de escaladare a zidului ambasadei pe furis. Majoritatea au mai fost la munca in Spania, chiar de mai multe ori, de fiecare data prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca. Nici unul nu a inteles, insa, de ce trebuie sa depuna personal actele de viza la Ambasada si nu se ocupa Oficiul de acest lucru, din moment ce ei pleaca prin intermediul acestuia. "Daca esti singur la coada la Ambasada pentru viza de munca, fara reprezentantul firmei spaniole care sa te indrume, n-ai cum sa te descurci - nimeni nu-ti spune in ce ordine trebuie sa depui actele, daca iti mai trebuie vreun document, daca e nevoie sa mai legalizezi ceva sau nu. Daca te interesezi la Oficiu, te paseaza la Ambasada. Iar aici, fie nu-ti raspunde nimeni la telefon, fie ti se zbiara sa astepti ca mai sunt 600 de oameni in fata ta", spune o femeie de 40 de ani, venita din Calarasi. Acasa are de hranit cinci guri. Ce a castigat din culesul capsunilor vara asta nici nu s-a cunoscut - banii s-au dus numai pe mancare si haine. Cei care au tinut legatura cu reprezentantul in Romania al angajatorului spaniol s-au considerat norocosi. Fiindca ieri au putut intra in Ambasada la depunere de acte numai prin intermediul acestuia. El strangea ciorchine in jur cate 20 de oameni carora le impartea contractele de munca nominale si le aseza actele pentru dosar intr-o anumita ordine. Majoritatea oamenilor aflati in fata Ambasadei stiau ca pleaca la plantat de capsuni. Cand, nu aveau habar.
De la anul,
Romanii care muncesc in Spania vor beneficia de asigurari sociale
Dupa aproape doi ani de negocieri, guvernele roman si cel spaniol au ajuns la un acord privind asistenta sociala a romanilor, respectiv spaniolilor care muncesc, legal, in Spania, respectiv Romania. Bogdan Niculescu Duvaz, ministrul delegat pentru relatia cu partenerii sociali, a anuntat, ieri, ca acordul va fi parafat la sfarsitul lunii octombrie. Acordul va intra in vigoare abia dupa ratificarea sa de catre parlamentele celor doua tari - asadar, in decursul anului viitor. In perioada ianuarie-august 2004, au plecat sa munceasca in Spania, prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, 16.000 de romani, fata de 15.000 in 2003 si doar 2.500 in 2002. Numarul romanilor care muncesc in Spania este, insa, mult mai mare, de ordinul sutelor de mii. O mare parte a acestora muncesc inca la negru. Doar cei care au un contract legal de munca, pentru care se platesc asigurarile sociale statului spaniol, vor beneficia de toate drepturile prevazute in acord: asigurari pentru boli profesionale si accidente de munca, indemnizatii de maternitate, pensii, ajutoare de deces, indemnizatii de somaj etc. Duvaz nu a putut confirma daca prevederile acordului vor avea aplicabilitate retroactiva. Marian Sarbu, predecesorul lui Duvaz, a sustinut ca de acord vor beneficia si romanii care au fost angajati legal, platindu-si taxele sociale, in perioada 1990-2004.