Orgoliile din Ţara Sfântă agită Ortodoxia

Patriarhul Ierusalimului, Theofil al III-lea, nu mai vrea să aibă relaţii cu Patriarhia Română pentru că nu i s-a cerut acordul scris pentru construirea unui aşezământ românesc la Ierihon. Patriarhia Ierusalimului a anunţat ruperea comuniunii cu Patriarhia Română, fapt ce echivalează cu neprimirea preoţilor români la altarele din Ţara Sfântă.

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, reunit luni, susţine că a analizat modalitatea de soluţionare a problemei legate de construirea de către Patriarhia Română a unei biserici la Ierihon. Hotărârea extrem de dură luată de către ierarhii în cauză, „în unanimitate şi cu părere de rău", a fost una care pare să fi surprins autorităţile ecleziale de la Bucureşti - „întreruperea pomenirii Patriarhului României, Daniel, şi caterisirea reprezentantului Patriarhiei Române la Ierusalim, arhimandritul Ieronim Creţu".

Reacţia Patriarhiei Ierusalimului are loc la două luni după o întrunire panortodoxă desfăşurată în Elveţia (la Chambesy), unde s-a discutat revederea poziţionării ca importanţă a bisericilor istorice, în funcţie de numărul credincioşilor pe care îl au.

Patriarhia Rusă şi cea Română, care depăşesc numeric majoritatea patriarhiilor istorice, s-au poziţionat contra ierarhilor elinofoni (greci), printre care şi a celui al Ierusalimului. Acest lucru a fost o surpriză pentru greci, după cum recunoaşte chiar presa bisericească de la Atena, date fiind diferendele dintre Moscova şi Bucureşti cu privire la jurisdicţia asupra credincioşilor din Basarabia.

Se speculează însă că ruperea comuniunii de către Patriarhia Ierusalimului ar viza exclusiv o lovitură de imagine pentru a domoli poziţia de forţă a Patriarhului Daniel. În orice caz, această rupere de comuniune nu este o premieră în Ortodoxie. O situaţie similară s-a produs în 2005, atunci când Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol şi Biserica Ortodoxă a Greciei au întrerupt relaţiile frăţeşti din cauza neînţelegerilor legate de procedurile de alegere a Mitropolitului de Salonic. Lucrurile au reintrat într-o logică a firescului doar la un an distanţă, Atena şi Constantinopolul rezolvându-şi disputa.

Ce ar putea urma

Întrebarea care se pune astăzi este dacă ruperea comuniunii dintre cei doi patriarhi va rămâne doar la nivel de orgolii personale sau dacă procedura în cauză va urma paşii canonici. Conform acestora, patriarhul Theofil al Ierusalimului trebuie să trimită scrisori canonice către toţi capii bisericilor cu care se află în comuniune pentru a anunţa ruperea comuniunii cu patriarhul Daniel. După această etapă, liderii spirituali ai Ortodoxiei ar urma să aleagă cu cine rămân în comuniune - cu patriarhul Theofil sau cu patriarhul Daniel.

„Rechizitoriul" Patriarhiei Ierusalimului

Sfântului Sinod de la Ierusalim spune că ridicarea unui aşezământ fără încuviinţarea sa canonică ar fi însemnat ca jurisdicţia Patriarhiei să se transforme „într-un câmp liber pentru ca toate bisericile ortodoxe să-şi clădească lăcaşe".

Câştiguri din turism

Industria turistică reprezintă una dintre principalele surse de venit ale statului. În 2010, aproape 3,5 milioane de turişti (veniţi în special din Statele Unite ale Americii, Rusia, Germania, Franţa şi Marea Britanie) au vizitat Israelul. Pe lângă tarifele agenţiilor, românii trebuie să mai achite taxele de aeroport, de securitate, transportul de la aeroport-hotel-aeroport, totalul ridicându-se la peste 200 de euro. Veţi achita separat şi taxa de vizitare a Ierusalimului  (15 de euro).

Cât plătesc pelerinii să viziteze Israelul

Ierusalimul este vizitat în special de pelerini   Foto: Shutterstock

Aproximativ 3,5 milioane de turişti vizitează anual Israelul. Deşi religia predominantă a ţării este iudaismul, o bună parte dintre vizitatori sunt creştini. Românii nu fac excepţie. În 2010, numărul turiştilor români care au vizitat Israelul prin intermediul Biroului de Pelerinaj al Patriarhiei Române s-a ridicat la 40.000.

Majoritatea merg în Israel pentru a vizita Locurile Sfinte. Astfel, principalele atracţii sunt oraşele Ierusalim şi Nazaret. Cele mai căutate sunt însă pachetele de tip circuit, care oferă turiştilor posibilitatea de a vizita mai multe zone cu importanţă religioasă. Astfel, pentru preţuri care pornesc de la 275 de euro de persoană, puteţi petrece cinci zile în Israel, timp în care veţi vizita oraşele Ierusalim, Nazaret, Bethleem, Ierihon, Haifa, Tel Aviv şi Masada.

Din program nu lipsesc obiective precum Muntele Măslinilor, Mormântul Maicii Domnului, Zidul Plângerii, Râul Iordan şi Cana Galileii - locul unde Iisus a săvârşit prima minune. Se vizitează locul în care s-a născut Fecioara Maria şi se parcurge Drumul Crucii. În această sumă este inclusă cazarea timp de trei nopţi la un hotel de trei stele şi transport dus-întors cu avionul (în timpul zborului sunt asigurate două mese). Există şi circuite mai ample, care cuprind, pe lângă Israel, Iordania şi Egipt. În acest caz va creşte şi numărul nopţilor de cazare şi, evident, şi preţul. Pentru a vizita şi Iordania, veţi plăti încă 200 de euro, iar pentru Egipt preţurile pornesc de la 535 de euro de persoană.  Elena Dumitru

„Am obţinut o încuviinţare verbală"

Constantin Stoica  Foto: Dan Bistriţeanu

„Biserica Ortodoxă Română, prin intermediul PreaFericitului Părinte Teoctist, a obţinut încuviinţarea verbală a fostului patriarh al Ierusalimului, Diodor, pentru construirea lăcaşului de cult de la Ierihon" ne-a declarat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

El afirmă că gestul Patriarhiei de la Ierusalim este cu atât mai surprinzător cu cât Preasfinţitul Ciprian Câmpineanu, episcop vicar patriarhal, a fost acum mai puţin de o lună la Ierusalim  „pentru a iniţia un dialog bilateral frăţesc". Părintele Constantin Stoica mai spune că nu s-a putut obţine aprobarea scrisă a patriarhului Diodor, în 1998, la momentul începerii construcţiei, deoarece starea de sănătate a acestuia s-a degradat brusc. Despre această conjunctură nefavorabilă ar fi fost înştiinţat şi actualul patriarh al Ierusalimului, Theofil al III-lea. „Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală", a mai spus Constantin Stoica.

O măsură exagerată

„Patriarhia de la Ierusalim se simte oarecum asediată, dar nu pentru că celelalte biserici ortodoxe surori ar fi prea active, ci pentru că ea este prea pasivă. În comparaţie cu Patriarhia de Antiohia şi cu cea de Alexandria, ca să nu mai vorbim de cea Ecumenică de la Constantinopol, cea de la Ierusalim este prea puţin activă în câmp misionar şi pastoral. Şi asta se întâmplă de câteva decenii", spune teologul Radu Preda. El reaminteşte că ierarhia elinofonă (progrecească) a Patriarhiei Ierusalimului este în continuare în conflict mocnit cu propriii credincioşi, majoritar arabi.

„Ruperea comuniunii este cel mai grav act care poate surveni între două biserici ortodoxe surori. Presupune imposibilitatea practică de a mai celebra împreună sfintele slujbe", explică Radu Preda. Teologul adaugă faptul că această hotărâre i-ar putea pune într-o situaţie delicată pe clericii români aflaţi în Ţara Sfântă, aceştia nemaiputând sluji la altarele din Ierusalim.

Sinodul bor va lămuri lucrurile

Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de aşezământul românesc de la Ierihon, cămin pentru pelerinii români care vizitează Ţara Sfântă, precum şi relaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19-20 mai.

"Ierarhia Patriarhiei Ierusalimului s-a comportat asemenea unor muzeografi ai unui trecut pe care nu-l merită."
Radu Preda
teolog