Europa ne vrea altfel

Odată cu aderarea la UE suntem nevoiţi să ne rezolvăm singuri problemele, inclusiv cele de imagine. În Europa zilelor noastre, a unităţii în diversitate, brandul contează. Trebuie să

Odată cu aderarea la UE suntem nevoiţi să ne rezolvăm singuri problemele, inclusiv cele de imagine.

În Europa zilelor noastre, a unităţii în diversitate, brandul contează. Trebuie să ai ceva specific pentru a deveni interesant, fie că este vorba de tradiţii, fie de tehnologie.

Românii au reuşit, în ultimii ani, să se desprindă de imaginile difuzate la televiziunile occidentale, în care erau prezentaţi orfani zăcând în mizerie, cu privirile pierdute printre gratii. Mulţi străini au înţeles, între timp, că ţara noastră nu este una medievală şi că în anumite privinţe le suntem chiar superiori - limbi străine cunoscute, pregătire profesională, toleranţă etnică şi religioasă etc.

Din nefericire, numeroşi posesori de paşapoarte româneşti continuă să aducă mari prejudicii ţării din care au plecat. Autorităţile de la Bucureşti sunt nevoite să lucreze cu mult tact pentru a demonta clişeele vehiculate în Vest, potrivit cărora am fi o adunătură de hoţi şi prostituate.

O dovadă că se poate să depăşim repede complexul cetăţeniei europene de "categoria a II-a" este evacuarea şatrei de lângă Roma. La acţiune au participat, în premieră, ofiţeri de poliţie trimişi de la Bucureşti, care şi-au ajutat colegii italieni "să-şi recapete un petic de oraş", după cum se exprima primarul Walter Veltroni.

Acelaşi lucru ar trebui făcut şi în Spania, Germania sau în oricare alt stat unde rromii plecaţi de la noi au constituit focare de infracţionalitate. Asemenea acţiuni sunt şi o formă de a corecta greşelile trecutului. În fond, noi i-am lăsat să plece fără a ne asigura că nu vor săvârşi fapte antisociale.

Şefii instituţiilor finanţate din bani publici pentru a aplica programe de reintegrare socială dorm în post. Au fost semnalate şi cazuri în care aceştia au băgat prea mult mâna în "butoiul cu miere" de la buget. Experienţa europeană în materie ne este de mare folos. Ne trebuie doar voinţă politică şi debarasarea de mentalitatea "las` că merge şi aşa".

Nimeni nu îi exclude pe rromi din spaţiul comunitar dacă respectă câteva reguli de bun-simţ, prevăzute în directiva europeană care legiferează accesul şi controlul cetăţenilor UE. Odată interpelaţi de poliţie, ei sunt obligaţi să se prezinte la starea civilă, în termen de trei luni, pentru a-şi declara numele, reşedinţa, locul de muncă şi a face dovada că au suficiente resurse pentru a-şi întreţine familia. Aderarea ne obligă să ne curăţăm obrazul.