Giganţii adormiţi de metan din regiunea arctică se dezgheaţă: niveluri mari de gaze cu efect de seră, detectate în Marea Laptev, sursa de gheaţă a Arcticului

Giganţii adormiţi de metan din regiunea arctică se dezgheaţă: niveluri mari de gaze cu efect de seră, detectate în Marea Laptev, sursa de gheaţă a Arcticului

Marea Leptov nu îngheţase încă în a treia săptămână din octombrie Foto captură Euronews

Oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi că depozitele de metan din Oceanul Arctic au început să se dezgheţe, eliberând volume mari de gaz pe porţiune întinsă a platformei continentale din largul coastei siberiene estice, relatează The Guardian.

Aceste depozite sunt cunoscute ca „giganţii adormiţi ai ciclului de carbon”, regiunea arctică fiind considerată punctul 0 în dezbaterile privind vulnerabilitatea şi potenţialul de destabilizare a permafrostului submarin, în condiţiile în care temperaturile cresc aici de două ori mai rapid decât media pe glob.
 
Niveluri mari de gaze cu efect de seră au fost detectate până la o adâncime de 350 de metri în Marea Laptev de lângă Rusia, stârnind îngrijorarea oamenilor de ştiinţă că ar putea fi efectul unor schimbări climatice care să accelereze ritmul încălzirii globale.
 
Datele sunt preliminare urmând a fi analizate şi publicate după o revizuire ştiinţifică independentă.
 
Echipa internaţională de la bordul navei ruseşti de explorare R/V Akademik Keldysh, parte dintr-un program de studiu al raftului arctic est siberian, a precizat că bulele de gaz se dizolvă în apă, dar că nivelurile de metan de la suprafaţă sunt între 4 şi 8 ori mai mari decât ar fi fost de aşteptat.
 
„În acest moment, este puţin probabil să existe un impact important asupra încălzirii globale, dar problema este că acest proces a fost deja declanşat. Acest sistem de hidraţi ai raftului siberian estic a fost perturbat, iar procesul va fi continuu”, a spus omul de ştiinţă suedez Örjan Gustafsson de la bordul vasului într-o convorbire prin satelit.
 
Pe lângă volume uriaşe de metan, sedimentele de pe fundul Oceanului Arctic conţin şi gaze numite hidraţi. Metanul produce un efect de încălzire de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe o perioadă de 20 de ani.
 
Modelările computerizate nu pot estima cu certitudine un interval de timp în care aceste straturi de permafrost subacvatic s-ar putea dezgheţa.
 
Echipa formată din 60 de cercetători crede că este prima care poate confirma prin observaţii directe faptul că metanul scapă în atmosferă de-a lungul unei arii vaste a platformei continentale arctice, situate la 600 de kilometri de ţărm.
 
Oamenii de ştiinţă au observat nori de gaze ridicându-se în atmosferă la şase situri de-a lungul unei porţiuni de 150 de lungime şi 10 kilometri lăţime a platformei continentale .
 
Într-un punct din Marea Laptev, la o adâncime de 300 de metri, cercetătorii au măsurat concentraţii de metan de până la 1.600 de nanomoli pe litru, adică un nivel de 400 de ori mai mare decât limita unui schimb echilibrat între emisiile de gaze şi atmosferă.
 
Igor Semiletov, de la Academia de Ştiinţe din Rusia, coordonatorul echipei de explorare, a explicat că emisiile observate sunt „semnificativ mai importante” decât cele descoperite până acum.
 
„Descoperirea unor emisii active de hidraţi din şelf este una foarte însemnată şi necunoscută până acum. Este o pagină nouă. Aceste emisii pot avea consecinţe climatice serioase, dar avem nevoie de studii mai detaliate pentru a confirma asta”.
 
Cauza cea mai probabilă a acestei instabilităţi a platformei arctice sunt curenţii calzi din Oceanul Atlantic care au pătruns în apele din estul Siberiei, cel mai probabil din cauza activităţilor umane.
 
Semiletov şi echipa sa au descoperit pentru al doilea an consecutiv urme lăsate de gazele eliberate din straturile de suprafaţă ale Mărilor Laptev şi a Siberiei de Est, nivelurile de metan ajunse la suprafaţă atingând valori de zece sau de sute ori mai mari decât cele normale, Volumele sunt similare celor măsurate la craterele din tundra siberiană în această toamnă.
 
Temperaturile din Siberia au depăşit în prima jumătate a anului cu 5 grade Celsius media normală. Totodată, pentru prima dată de când se fac înregistrări, Marea Leptov nu îngheţase încă în a  treia săptămână din octombrie.
 
Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că un îngheţ întârziat ar putea amplifica ciclurile de feedback responsabile pentru scăderea în volum a gheţii din regiunea arctică.
 
Marea Laptev este cunoscută ca loc de origine al gheţii care se formează de-a lungul coastei la începutul iernii iar apoi se deplasează spre vest purtând nutrienţi în întregul Arctic, înainte de a începe să se dezgheţe în primăvară în strâmtoarea Fram, situată între Groenlanda şi Svalbard (Norvegia). Dacă Marea Laptev îngheaţă mai târziu, va fi mai subţire şi mai susceptibilă să se topească înainte de a ajunge în strâmtoarea Fram, ceea ce înseamnă mai puţini nutrienţi pentru planctonul din Oceanul Arctic, care vor avea astfel redusă capacitatea de a absorbi dioxid de carbon din atmosferă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările