Miercuri va fi cântecul de lebădă al controversatului tratat ACTA în Parlamentul European

Traseul întortocheat al Acordului Internaţional Anti Contrafacere se apropie de sfârşit, după luni în care activiştii şi europarlamentarii s-au luptat pentru anularea acestuia. Miercuri, pe 4 iulie, europarlamentarii îşi vor da votul final în privinţa ratificării sau nu a tratatului.  

Ultimul vot acordat împotriva ACTA a fost dat pe 21 iunie, în Comisia Pentru Comerţ Internaţional, deşi Karel de Gucht a insistat că Parlamentul nu ar trebui să se pronunţe înainte de o decizie a Curţii Europene de Justiţie. Cu toate acestea, această aşteptare ar fi fost îndelungată, deoarece procesele la Curtea de Justiţie durează în general aproape un an.

Votul în Comisie a fost de 19 la 12 în favoarea respingerii ACTA, dar acesta este doar consultativ, fiind a patra Comisie asociată Parlamentului European care oferă un aviz negativ. Votul pe partide a fost cel aşteptat. Socialiştii, Liberarii, Verzii şi Stângiştii de la Europa Unită au votat împotriva ACTA, în timp ce Conservatorii şi Reformiştii au dorit aşteptarea unei decizii din partea Curţii de Justiţie.

Cel mai probabil, dacă raportul voturilor va fi identic, Parlamentul European va respinge ACTA o dată pentru totdeauna, după luni de proteste şi activism din partea Societăţii Civile.

Negocieri purtate în secret

Negocierile pentru ACTA au început cu mult înainte de semnarea acestuia, în octombrie 2011 de către Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Statele Unite ale Americii. În ianuarie 2012, dezbaterea a ajuns şi în Europa, după ce la Tokio (Japonia) 22 de ţări continentale, printre care şi România, au semnat un documentat preliminar, prin care erau de acord cu ACTA. Cu toate acestea, Parlamentul European trebuia să-l ratifice pentru a intra în vigoare.

Semnarea ACTA a venit imediat după amânarea dezbaterilor din SUA privind legile SOPA şi PIPA care reglementau piraterie online. Activiştii pentru libertatea internetului şi-au găsit un nou adversar. ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi ar fi putut acţiona mai dur decât orice altă lege existentă, deoarece ar fi fost semnată la nivel global şi va putea fi impusă.

Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. Acordul care ar putea pune capăt libertăţii pe internet se ascunde în spatele contrafacerii produselor farmaceutice, dar poate fi aplicat şi la domeniul drepturilor de autor de pe internet. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.

Proteste şi reacţii

După anunţul semnării Acordului la Tokio, ACTA a ajuns pentru prima dată în atenţia publicului larg. Publicul a reacţionat, iar internauţii din toate ţările s-au unit în proteste mai mari sau mai mici.

Cei mai duri au fost polonezii. După anunţul făcut de ambasadorul Poloniei în Japonia, Jadwiga Rodowicz-Czechowska, conform căruia ţara a semnat acordul, sute de oameni au ieşit în oraşul Lublin pentru a-şi exprima dezacordul. Oamenii şi-au acoperit gura cu bandă adezivă, pentru a sugera cenzura care ar urma să apară prin implementarea unor asemenea legi. Într-un final, pe străzile din Polonia au ieşit 30.000 de oameni pentru a protesta, lucru ce a dus la îngheţarea ratificării pentru o perioadă.

Nici românii nu au stat departe de proteste, iar ei s-au organizat pe Facebook, înfiinţând un grup pentru a se aduna în Piaţa Universităţii. De la patru oameni, grupul a adunat rapid 42.000 de adepţi. Dar, din păcate, în stradă, într-un Bucureşti îngheţat, s-au strâns abia 2.000 de tineri.

De asemenea, artiştii şi europarlamentarii s-au unit împotriva acestui Acord Internaţional. La acea vreme, cântăreţul Florin Chilian declara pentru „Adevărul” că „Avem deja o lege foarte bună, cea a drepturilor de autor, nenorocirea este însă că nu se aplică", continuă el. „Prefer să meargă lucrurile în continuare aşa, să am pierderi, decât să se aplice această lege, pe care România a semnat-o legată la ochi, din poziţia slugii”. El mai spunea că este „speriat de legea asta. Nu înseamnă altceva decât o intruziune în viaţa privată. Nu protejează cu nimic deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală".