fanarioti - ultimele știri

„Ciudăţenii amoroase din Bucureştiul fanariot“, cea mai recentă carte a Doinei Ruşti, publicată la Editura Litera, are lansarea pe 24 februarie, de Dragobete, la Muzeul Literaturii (MNLR), sediul din Creţulescu, între orele 19 şi 21, unde va avea loc...

În mijlocul Epocii Fanariote, pe la 1769-70, Bucureştiul s-a aflat sub ruşi. Trupe una, după alta, bărbaţi cheflii, unii franţuziţi, alţii doar puşi pe distracţii, au năvălit în Ţările Române. E vorba despre Războiul ruso-turc (1768-1774), pe vremea ...

Tudor Vladimirescu a murit asasinat de foştii săi aliaţi după o suită de aventuri politice care au deschis anii emancipării naţionale în Principatele dunărene. Omorât la marginea Târgoviştei după ce se visase domn recunoscut de Poartă, Vladimirescu ş...

Descris drept un „înţelept“, „bun gospodar“ şi „un om de mare cinste“, Alexandru Ipsilanti este unul dintre puţinii fanarioţi lăudaţi în unanimitate de istorici. Separarea litigiilor civile de cele penale, sporirea numărului instanţelor de judecată, ...

Reformator, educat, fără temperamentul vulcanic al altor fanarioţi, Constantin Mavrocordat a fost cel dintâi eliberator al ţăranilor iobagi şi i-a chemat înapoi în ţară pe cei plecaţi, dar nevoiaşi, cu promisiunea neplatei birului. Însă pentru că Imp...

Fiscalitatea dură, primul teatru bucureştean şi unul dintre primele coduri de legi sunt câteva dintre lucrurile pentru care Ioan Caragea este cunoscut. Cu toate acestea, fanariotul a rămas în istorie mai ales pentru ciuma care a omorât zeci de mii de...

110 ani, 31 de domni proveniţi din 11 familii – străinii aduşi de otomani să conducă Ţările Române. Ca o mare nedreptate, perioada fanariotă a rămas în istoria noastră drept „veacul negru“.

De peste 50 de ani, la Muzeul Goleşti din Argeş se află o superbă biserică din lemn realizată în 1813-1814. Ea a fost adusă aici demontată, în 1968, din satul Drăguţeşti din comuna argeşeană Cotmeana, de la o distanţă de aproape 50 de kilometri, pent...

Piesa de bază a unei expoziţii organizate cu prilejul bicentenarului Revoluţiei de la 1821 este sabia de tezaur a lui Tudor Vladimirescu, care i-a fost dăruită de un ţar.

Ene este seimen, adică ostaş plătit, iar viaţa i s-a dus în slujbă la Spătărie. Ne aflăm în anul 1794, toamna, iar printre culorile, care, în Bucureşti, păstrează şi luminile Dâmboviţei, Ene Seimenul scrie o scrisoare de zor.

Septembrie, 1794, Bucureşti. În Palatul Domnesc, exista o aripă importantă, păzită de 24 de ostaşi instruiţi şi purtători de flintă, numită harem. Oh, nu! nici să nu vă gândiţi la încăperile cu femei dezbrăcate ori cu neveste multiple şi eunuci!

Primul cod de legi româneşti care stabilea, printre altele, reglementări cu privire la familie sau la poziţia femeii în societate a fost adoptat în Ţara Românească la începutul secolului al XIX-lea, în timpul domniei fanariote a lui Ioan Gheorghe Car...

Conacul Goleştilor, aflat astăzi pe teritoriul administrativ al oraşului argeşean Ştefăneşti, este singurul ansamblu laic fortificat de la sud de Carpaţi, reprezentativ pentru arhitectura de dinaintea epocii brâncoveneşti. În 1716, conacul a fost inc...

Constantin Cantemir, domnitor al Moldovei între 1685 şi 1593 şi tatăl mult mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, a avut o carieră demnă de un roman, lucrând inclusiv ca mercenar pentru doi regi ai Poloniei şi fiind prieten cu Suleyman-Paşa....

În continuarea seriei de evenimente academice organizate anual de Institutul Cultural Român din Berlin, pe 13 iulie 2016, la orele 19.30, va avea loc o prelegere susţinută de cercetătoarea Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, intitulată „Modă şi identitate ...

Una dintre perioadele cele mai demonizate şi mai obscure în acelaşi timp, din istoria românească, este „secolul fanariot”.

Începându cu secolul al XVIII-lea, Principatele Române au intrat oficial în stăpânirea domnitorilor fanarioţi, greci care-şi cumpărau cu bani grei tronul de la otomani. Pe lângă înăsprirea controlului otoman şi un recul al vieţii economice căpuşate d...

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, unul dintre cei mai apreciaţi istorici la ora actuală, consideră că educaţia este temelia progresului, dar că „sistemul academic românesc este dominat de invidie şi impostură“. Cărţile despre istoria cotidiană a perioade...

Întinse pe o durată de timp îndelungată, relaţiile dintre greci şi români au avut şi un capitol mai puţin cercetat de istorici: domniile fanariote din Ţara Românească şi Moldova .

În ciuda vicisitudinilor istorice, între atârnare şi neatârnare, Înalta Poartă nu ne-a strivit neamul, îngăduindu-i aşezarea, statul, dăinuirea credinţelor, religiei, obiceiurilor şi limbii. Chestiunea ţine de esenţa acestui imperiu mahomedan care nu...

După Bizanţ, ultimul val al influenţei greceşti, aşa cum arătam într-un text anterior, s-a resimţit, laolaltă cu cea turcă, în secolele XVI ‒ XVII şi, ulterior, de la începutul veacului următor până la sfârşitul domniilor fanariote (1711–1821). Acest...

Vicepreşedintele PDL Theodor Paleologu a declarat că familia sa este originară din Lesbos. „Suntem lesbieni".

Reşiţeanca Floarea Dumitru este pesionară şi spune că de multe ori îşi umple timpul cu ziarul „Adevărul“ pentru că îl consideră o publicaţie de calitate....