Licee din Timişoara renovate cu bani din Germania

Liceul „C. D. Loga“ va intra în renovare în câteva luni

Trei şcoli din capitala Banatului, care funcţionează în clădiri monument istoric, vor beneficia, alături de investiţiile autorităţilor locale, de fonduri din Germania pentru refacere.

La începutul anului viitor vor demara lucrările de renovare pentru clădirea Colegiului Naţional „C. D. Loga". Documentaţia acestui proiect este deja finalizată, iar lucrările vor începe cu o finanţare de 250.000 de euro proveniţi dintr-un proiect pilot, din partea guvernului Germaniei.

„Este unul dintre liceele de elită din Timişoara, care şi-a confirmat valoarea şi cu ocazia sesiunii din 2012 a examenului de Bacalaureat. Voi acorda prioritate şcolilor performante. Vom folosi şi fonduri din bugetul local, pentru că starea în care se află Liceul C. D. Loga este critică şi nu putem aştepta ani de zile", a declarat primarul Nicolae Robu.

Dintre şcolile din Timişoara care pot beneficia de banii guvernului german, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau" din Timişoara va intra primul în renovare, până la finalul acestui an, finanţarea primelor lucrări fiind parte din acelaşi program pilot de reabilitare a clădirilor istorice.

Pentru ambele locaţii, principalele probleme sunt în interior, însă se va renova şi exteriorul. Suma de 250.000 de euro este plafonul impus de partea germană pentru fiecare clădire în parte administraţia locală urmând să completeze, pe parcurs, cu sumele necesare pentru finalizarea renovărilor.

Program de 8 milioane de euro

Edilii timişoreni au solicitat şi obţinut din partea guvernului german sprijin financiar pentru derularea unui program pilot de reabilitare a clădirilor istorice, incluzând asistenţă tehnică şi asistenţă financiară. Pentru reabilitarea clădirilor monument istoric, guvernul german a acordat Timişoarei 5.200.000 de euro - fonduri nerambursabile şi 3 milioane de euro - credit cu scadenţă foarte lungă şi dobândă foarte mică, suma totală fiind de 8.200.000 de euro.

Această finanţare a apărut în urma proiectului „Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timişoara", pornit în anul 2006. Acesta a reprezentat un parteneriat între Primăria Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), cu sprijinul Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) din Germania, iar principalul obiectiv a fost acela de a identifica proiecte de dezvoltare urbană şi economică a cartierelor istorice, pe termen lung, precum şi de a găsi modalităţile prin care acestea pot fi puse în aplicare.

Până acum, trei şcoli din Timişoara au în plan lucrări de renovare pe baza banilor veniţi din această direcţie. Cel mai avansat proiect este cel al clădirii principale a Liceului Teoretic „Nikolaus Lenau", de pe strada Gheorghe Lazăr, urmează proiectul pentru Liceul „C. D. Loga", iar cel pentru clădirea Liceului Calderon este în stadiul de evaluare.

Clădiri istorice în pericol

În „ograda" Primăriei Timişoara au fost inventariate, în urma unui studiu realizat acum aproape şapte ani, peste 14.500 de clădiri istorice, imobile construite înainte de anul 1940. Dintre acestea, 97 sunt trecute pe Lista monumentelor istorice (conform Legii 422/2001), iar în total sunt protejate 938 clădiri istorice, majoritatea acestora fiind amplasate în vechile cartiere istorice ale Timişoarei: Cetate, Iosefin şi Fabric. Potrivit studiului, mai mult de 50 la sută dintre clădirile vechi din cartiere se află într-o stare avansată de degradare.

Veşti bune şi „de sus"

Senatorii au adoptat, la sfârşitul lunii iunie, o iniţiativă legislativă care va permite primăriilor să participe la cofinaţarea reabilitării clădirilor istorice aflate în proprietate privată. Legea 153/2011, care urmează să fie modificată, prevede în prezent că deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei sau afectează calitatea mediului înconjurător şi a spaţiilor publice urbane sunt obligaţi ca, din proprie initiaţivă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.

Iniţiatorii proiectului au arătat, în expunerea de motive, că primăriile marilor oraşe ar avea posibilitatea implicării directe, prin cofinanţarea lucrărilor la clădirile istorice, pornind de la realitatea că majoritatea deţinătorilor de imobile monumente istorice nu dispun de posibilităţi materiale necesare unor lucrări complexe de reabilitare şi refacere.