FOTO Primele piese din stăvilarul vechii cetăţi a Timişoarei au fost demontate
0
Primele părţi componente ale stăvilarului vechii cetăţi a Timişoarei, descoperit în Piaţa 700, au fost demontate de arhitecţi şi urmează să fie transportate într-o hală. Aici, în condiţii speciale, se va lucra de către specialişti la restaurarea şi prezervarea pieselor în vederea „remontării” acestora la o distanţă de 30 de metri de locaţia actuală. La fel se va întâmpla şi cu cărămizile şi pavajele din gresie care alcătuiesc situl.
Lucrările pentru conservarea ansamblului de la stăvilarul cetăţii Timişoarei continuă, iar o parte din podina din lemn existentă în sit a fost „extrasă” din complex, fiecare bucată din lemn fiind numerotată individual, acestea urmând a fi duse într-o altă locaţie pentru recondiţionare şi tratare în vederea păstrării în viitor. Odată ce pământul a fost excavat piesele stăvilarului sunt expuse efectelor deteriorării fiind necesare operaţiuni speciale în vederea protejării. La fel s-a întâmplat şi cu o parte din piesele din cărămidă din complex. Acţiunea va continua şi cu restul pieselor puzzle-ului care va trebui reclădit, conform şi cu respectarea deciziilor specialiştilor.
„Stăvilarul a fost realizat în două etape, în secolul al XVIII-lea şi apoi a fost continuat în secolul al XIX-lea. Detaliile urmează să le stabilim în urma cercetării datelor existente în arhivele de la Viena, unde sperăm să găsim notele de plată pentru refacere. Stăvilarul are o platformă groasă de 80 de centimetri care stă pe bârne de lemn, acestea la rândul lor fiind fixate în pământ pe piloni”, a declarat arheologul Alexandru Szentmiklosi, şeful Secţiei de Arheologie de la Muzeul Banatului din Timişoara.
Tot Szentmiklosi a mai spus că păstrarea în actualele condiţii a sitului nu era posibilă, din păcate, aceasta se vede deja, o parte din gresia folosită şi din lemnul folosit la podit simţind deja efectul rămânerii în aer liber.
Cercetările au arătat că ecluza avea construite o serie de parapeţi speciali care opreau apariţia valurilor atunci când apei îi era permisă intrarea în şanţul de apărare, pentru a inunda acea zonă, una de mari dimensiuni, în vederea protejării zidurilor cetăţii. „Iniţial au fost trei porţi de intrare a apei, ulterior două au fost definitiv închise şi a rămas una singură”, a mai declarat Szentmiklosi.
Demonstraţie împotriva mutării stăvilarului din partea simpatizanţilor PD-L
Mai mulţi reprezentanţi ai PD-L din Timişoara au decis să protesteze şi joi împotriva deciziei de mutare a complexului de pe locaţia actuală. Aceştia s-au prezentat la locul şantierului şi au reuşit să blocheze pentru câteva minute circulaţia tramvaielor şi a autovehiculelor pe strada Brediceanu, acesta fiind modul de protest ales exact în momentul în care presa fusese chemată să vadă cum evoluează lucrările la stăvilar. Conform opiniei celor prezenţi complexul trebuie păstrat pe actuala locaţie, chiar dacă şi arheologii care iniţial insistau pentru aceeiaşi soluţie au înţeles că procedeele tehnice necesare păstrării sitului nu sunt favorabile acestei variante, pe acea locaţie păstrarea fiind aproape imposibil de realizat, necesitând oricum demontarea părţilor din piatră, cărămidă sau lemn componente.
”Noi candidăm la titlul de capitală culturală europeană în 2021, dar o valoare inestimabilă cum este acest stăvilar-ecluză îl distrugem şi-l mutăm de parcă ar fi o statuie. Nu este vorba despre stăvilar, este vorba despre un sit, despre un zid de apărare şi să nu uităm că aceia care au construit acest stăvilar şi-au vărsat sângele pentru a ne elibera de turci. Paradoxal, vestigiile din Piaţa Libertăţii şi Piaţa Sf. Gheorghe se pot păstra. În 1552, când turcii au cucerit cetatea Timişoarei, au promis că vor lăsa în viaţă atât luptătorii, cât şi timişorenii. Din păcate, i-au măcelărit până la ultimul. Noi le respectăm amintirea şi le conservăm vestigiile turceşti, dar vestigiile celor care au reuşit să facă cetatea Timişoarei de necucerit până la 1900, când s-a demolat, văd că le măcinăm şi le punem la drumuri sau vom face probabil un grătar cu lemnele rămase. E nepermis, un grup de firme din Africa de Sud care nu ştiu cât cunoaşte depsre Timşoara, cu anumite persoane, îşi permite să ne trateze ca pe o colonie bananieră. Ne pare rău, aici sunt nişte oameni care iau atitudine”, a declarat Simion Moşiu, consilier local PDL.
Se încarcă comentariile...
