„Dușmancele poporului”. Femeile care au fost condamnate pentru „înaltă trădare” sau „uneltire contra ordinii sociale” FOTO
0Memorialul Revoluției din Timișoara continuă cu evenimente programate în cadrul programului Capitala Culturală a Europei 2023. Cea mai nouă expoziție, „Dușmancele poporului” a fost inaugurată luni, 4 septembrie, și vorbește despre femeile care au fost închise în perioada comunistă.
Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ţinut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora şi-a îndreptat represiunea.
„Duşmani ai poporului” n-au fost doar bărbaţi, ci şi femei. Ţărănci şi aristocrate, intelectuale şi femei simple, femei în vârstă, adolescente sau chiar fetiţe, femei însărcinate, lehuze şi femei cu copii la sân au cunoscut detenţia comunistă, fiind considerate un potenţial pericol pentru regim.
„Dușmancele poporului sunt acele doamne, din toate categoriile sociale, care au fost împotriva comunismului. Că făceau parte din intelectualitatea românească sau erau simple țărănci, ele au protestat și au luptat împotriva comunismului. Foarte multe femei au făcut închisoare, au fost terorizate, anchetate, au murit pentru această dorință de libertate”, a spus Gino Rado, președintele Memorialului Revoluției din Timișoara.
Sunt femei care au fost condamnate și închise în penitenciarele de la Jilava, Miercurea Ciuc, Arad, Cluj, Târgșor, Iași, Popești-Leordeni, Timișoara sau Constanța. Motivele încarcerării lor au variat. Unele au fost considerate periculoase pentru ordinea socială a statului comunist; altele au suferit închisoarea ca mame, soții sau fiice ale unor deținuți bărbaţi. Multe au fost condamnate pentru „înaltă trădare” sau „uneltire contra ordinii sociale”.
„Sunt femei care au născut în închisoare fără nicio asistență medicală”
Poveștile a 71 dintre aceste femei, plus încă șase portrete de fetițe care au cunoscut detenția politică din închisorile comuniste sunt spuse, toată luna septembrie, la Memorialul Revoluției din Timișoara, în cadrul unei expoziții inedite.
„Expoziția nu a putut fi o prezentare exhaustivă a miilor de femei care au trecut prin închisori, așa încât, fără să vrei trebuie să faci o selecție. Am încercat să fie cât mai diverse, de la tinere care au suferit pentru că părinții lor au fost închiși, femei care au luptat efectiv în rezistență, țărănci care s-au opus colectivizării, elevi care au participat la diverse forme de rezistență și protest, membre a unor organizații anticomuniste de la sfârșitul anilor 50 până la muncitoarele din 1987, participante la revolta anticomunistă muncitorească din Brașov. Cred că toți au suferit foarte mult în închisori, femei și bărbați deopotrivă. Poate că femeile care erau însărcinate sau au fost nevoite să nască în închisoare, cred că este o suferință în plus, o traumă în plus, să nu știi ce se întâmplă cu copilul tău. Sunt femei care au născut în închisoare fără nicio asistență medicală, nu erau medici, erau gardieni care stăteau lângă ele și nu aveau voie să își vadă nici copiii. Le erau acoperite mânuțele și nu puteau nici măcar să numere să vadă dacă au cinci degete. Sunt niște traume îngrozitoare prin care au trecut”, a povestit Ioana Boca, directorul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
„Pur și simplu, corpul ei aproape s-a dezintegrat”
Spaţiul destinat unei expoziţii este limitat şi obligat să cuprindă doar câteva zeci din miile de tragedii şi de drame. În spatele fiecărui nume din expozie există mii de alte femei care au avut destine asemnănătoare.
„Nu au existat condamnări la moarte, din câte știm este o singură femeie care a fost executată în transporturile morții, la începutul anilor 50. Alexandrina Pop. Dar, în general, aveau condamnări foarte mari, 15-25 de ani. Unele mureau în închisoare. Avem portretul unei doamne, Elena Stetin, care s-a îmbolnăvit de cancer de sân. Una dintre colegele de detenție, o călugăriță, Clara Laslău, a povestit într-un interviu pentru arhiva noastră de istorie orală, prin ce chinuri a trecut femeia respectivă. Pur și simplu, corpul ei aproape s-a dezintegrat pentru că nu avea asistență medicală, nu a beneficiat de niciun fel de medicament. A fost ajutată doar de colegele de detenție și a murit în dureri crâncene”, spus Virginia Ion, curatorul expoziției.
Expoziția organizată de Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei poate fi văzută până în 6 octombrie 2023.
Se încarcă comentariile...
