Alexandra îşi dorea să se facă poliţistă şi să salveze oameni. Pe ea n-au salvat-o tocmai cei pe care-i admira
0Alexandra Măceşanu, fata de 15 ani răpită de un psihopat care a luat-o într- cursă de ocazie, îşi dorea să devină poliţistă. Mărturisirea a fost făcută de tatăl fetei, în singurul interviu acordat.
Alexandra, fata premiantă din Dobrosloveni, care făcea parte dintr-un ansamblu folcloric, „Dor de Romanaţi“, visa să devină poliţistă. Ion Măceşanu, tatăl fetei, a declarat acest lucru în emisiunea „Sinteza zilei“ de la Antena 3.
Adolescenta de 15 ani se uita la ştiri, la filme poliţiste şi la la filme de groază, fiind la curent cu tot ce se întâmpla în actualitate. Ea a devenit, din păcate, parte dintr-un film poliţist de groază.
Luciditatea cu care fata a oferit detalii şi indicii clare la 112 despre locul în care se află ne arată că Alexandra ar fi devenit o poliţistă mult mai bună decât cei care au fost implicaţi în cazul ei.
Tatăl Alexandrei a ieşit joi seara, la mai bine de o săptămână de tăcere, în faţa presei, făcând un apel din partea familiei. El a precizat că a făcut acest lucru pentru că au fost acuzaţi de atitudine pasivă.
Ion Măceşanu a venit în faţa jurnaliştilor alături de vărul său, cunoscutul activist civic Alexandru Cumpănaşu, cu două mesaje foarte clare: familia să îi fie lăsată în pace, pe de o parte, pentru a nu mai fi nevoit să-şi protejeze locuinţa, iar pe de alta, cu un mesaj către cei care i-au răpit fata, familia Măceşanu fiind convinsă că Alexandra este încă în viaţă şi că, cel mai probabil, este victima unei reţele de trafic de carne vie.
„Vreau să le spun atât: s-o aducă, s-o lase la o margine, nu mă mai interesează cine a făcut asta. Fac un apel către toţi cei care ştiu ceva. Sunt 8-9 zile, în care nu ştim nimic. Să fie sănătoasă, nu mă interesează cine a luat-o, dacă o aduc“, a spus tatăl adolescentei de 15 ani care a reuşit ca la o zi de la răpire să sune la 112. „Credem că este în viaţă. Ne rugăm în fiecare seară, în fiecare zi, Dumnezeu s-o aducă acasă şi să fie sănătoasă!“, a mai spus tatăl.
Tatăl Alexandrei le-a mulţumit, de asemenea, tuturor celor care o caută de atâtea zile, chiar şi anchetatorilor atât de criticaţi în ultimele zile, dar în care, a spus bărbatul, are încredere. A avut chiar scuze pentru cei care au preluat apelul Alexandrei la 112: „Poate nici dânşii nu şi-au dat seama, poate nu sunt dotaţi, nu au aparatura... (…) Mă simt vinovat eu, ca tată, că n-am putut să fac mai mult. Eu, totuşi, cred că îşi vor face datoria şi o vor găsi în viaţă“, a mai spus tatăl Alexandrei.
Bărbatul a vorbit şi despre noaptea de căutări, în care i-a însoţit, în mare parte din timp, pe anchetatori, participând chiar la două descinderi şi fiind cel care a spart cele două uşi, însă, a precizat bărbatul, nu pentru că i s-ar fi impus, ci pentru că nu mai avea răbdare să o facă poliţiştii.
Alexandru Cumpănaşu a explicat, la rândul său, de ce are speranţe că Alexandra este în viaţă, menţionând că, într-adevăr, bijuteriiile Alexandrei au fost găsite, alături de bucăţi de oase arse care se bănuieşte că sunt umane, dar, a precizat acesta, erau bijuterii din argint şi, în mod normal, la o temperatură foarte mare s-ar fi distrus. Acestea, în schimb, au fost găsite intacte şi au fost recunoscute de tatăl fetei.
Cât despre telefonul primit de părinţii fetei chiar în ziua apelului Alexandrei la 112, tatăl fetei a declarat că vocea celui care i-a sunat pe părinţi era a unei persoane în vârstă. „I-am spus să vorbescă mai tare şi mi-a spus că îl doare gâtul, că a băut apă rece“.
Tatăl fetei răpite a avut chiar puterea să-i ureze, dacă acesta nu a comis crima, „Dumnezeu să-l aibă în pază!“ bărbatului suspectat la acest moment de omorârea Luizei şi a Alexandrei, crime pe care, duminică, 28 iulie 2019, le-a mărturisit. Dacă, însă, Gheorghe Dincă i-a ucis fiica, a mai spus tatăl Alexandrei, îi doreşte „Să ardă în Iad!“.
Transcrierea convorbirii dintre Alexandra Măceşanu şi operatorii 112 a fost făcută publică de către unchiul fetei, Alexandru Cumpănaşu:
Apel I - 25/07/2019, ora: 11:05:08 a.m.
Op. 112 (1): Alo, 112, ce urgenţă aveţi? Alo?
A.M.: Bună ziua, vreau şi eu în legătură cu poliţia!
Op. 112 (1): Ce s-a întâmplat doamnă, cum vă numiţi?
A.M.: Sunt domnişoară, am 15 ani, şi ieri am fost sechestrată de către un domn...
Op. 112 (1): Cum te cheamă?
A.M.: Măceşanu Alexandra, vă rog veniţi repede, nu ştiu unde sunt....
Op. 112 (1): Cum adică nu ştii unde eşti? În ce localitate te afli?
A.M.: În Dobro ... Aaa.. În Caracal, m-a dus în Caracal, dar nu ştiu unde exact...
Op. 112 (1) (ton ironic): Păi dă-mi un punct de reper unde te afli în Caracal, cum crezi că te găsim? ... Aloo?
A.M.: Da, staţi, nu plecaţi vă rog...
Op. 112 (1): Ai fost violată?
A.M.: (plângând) Da, am fost violată!
Op. 112 (1): Da, rămâi la telefon, dar încearcă să-mi dai un punct de reper ca să ştim exact ce ... cum te putem găsi!
A.M.: A venit, a venit, a venit...Veniţi repede, vă rog!!! Se închide apelul.
Op. 112 (1): Păi să venim unde frate în Caracal... (zgomot de fundal)? Păi ce dracu să-i fac că e în Caracal, că a răpit-o şi a dus-o în Caracal, dar nu ştie unde...şi poliţia mea vorbeşte... Dă-i asociere...
Pe fundal se aude un alt operator: 11:06:57
Op. 112 (2): Unde eşti în Caracal? Păi şi acuma pe unde eşti, te poţi uita? Uită-te...uită-te ...
Op. 112 (2): Dar de unde îl cunoşti tu pe el? Ia spune-mi...
Op. 112 (1) către poliţie: O să vă sune imediat colega, că o avem la telefon pe altă staţie, da? O să vă sune imediat colega că încearcă să mai ia nişte date! Este răpită, dusă în Caracal, violată....
Poliţist (1): Răpită?
Op. 112 (1): Da şi încearcă colega să afle ce, pe unde s-ar afla ...
Poliţist (1): Aoleu..
Poliţist (1): Da, grăbiţi-vă..
Op. 112 (1): Da, imediat, imediat vă sună!
Apel II - 25/07/2019, ora 11:06:25 a.m.
Op. 112 (2): Alo, 112, ce urgenţă aveţi? Alo?
A.M.: Tot eu sunt!
Op. 112 (2): Unde eşti în Caracal?
A.M.: Am trecut, când am văzut prima dată, m-a legat la ochi şi eram pe lângă dig, pe domn îl cheamă Popescu Lucian Gabriel..
Op. 112 (2): Pe lângă dig, Popescu Lucian...păi şi acuma pe unde eşti? Te poţi uita?
A.M.: Nu pot, sunt închisă într-o cameră, văd decât o poartă..
Op. 112 (2): Ia uită-te, uită-te pe.... păi şi da de unde îl cunoşti tu pe el? Ia spune-mi..
A.M.: Deci, să vă spun, ieri am ieşit la ocazie ca să mă duc până-n oraş, şi dumnealui m-a luat la ocazie, a închis maşina şi m-a închis acolo, după aia a zis să mă ducă la el...
Op. 112 (2): Te-a luat la ocazie? Numărul la maşină...mai ţii minte ceva din numărul de la maşină?
A.M.: Nu...
Op. 112 (2): Ce maşină, ce culoare măcar?
A.M.: Maşina era gri şi avea boturile turtite...
Op. 112 (2): Cu bot turtit?
A.M.: Da!
Op. 112 (2): Atâta ai reţinut tu, şi acuma eşti închisă? Ai trecut pe lângă dig?
A.M.: Da, atunci când m-am uitat prima dată, dar acum nu ştiu, cred că sunt în Bold sau ceva, nu ştiu.
Op. 112 (2): Bun, ai telefonul la tine, da?
A.M.: Da, dar e la el! Eu acuma sun de pe alt număr...
Op. 112 (2): Nu contează, de unde ai tu numărul ăsta?
A.M.: Care număr?
Op. 112 (2): Ăsta de pe care mă suni. De unde?
A.M.: E telefonul lui, l-am găsit aici..
Op. 112 (2): Telefonul lui?
A.M.: Da!
Op. 112 (2): Este telefonul lui, da, bun. Ia ...
A.M.: Da doamnă vă rog trimiteţi-mi pe cineva că mi-e frică..
Op. 112 (2): Hai gata, staţi puţin, te cred, te-am înţeles, stai puţin la telefon dacă tot poţi ...
A.M.: (plângând în hohote) Mi-e frică, mi-e frică...
25/07/2019, ora 11:07:53 a.m. – apel preluat de către poliţie.
Poliţist (1): Alo
Op. 112 (2): Alo, poliţia?
Poliţist (1): Alo, a trecut pe lângă dig...
Op. 112 (2): A trecut pe lângă dig din ce am înţeles. De ieri e răpită, ăsta-i telefonul lui.
A.M.: Vă rog, veniţi cât mai repede...
Poliţist (1): Unde să venim domnişoară? Ia spuneţi-ne ...
A.M.: Poftim?
Poliţist (1): Unde, unde?
A.M.: Nu ştiu exact, Am trecut pe lângă dig, dar acum cred că sunt în Bold, că altundeva nu putea să fie...
Poliţist (1): Unde, în? Unde sunteţi?
A.M.: În Bold...
Poliţist (1): În Bold? Aaa... În judeţul Olt?
A.M.: Da uitaţi, uitaţi, staţi un pic... Am găsit o adresă, bld. Antonius Caracalla nr. 9, B1, D.A. ... (nu se înţelege)
Poliţist (1): Acolo rămâneţi! Rămâneţi acolo. Antonius Caracalla nr. 9, da?
A.M.: Veniţi repede că mi-e frică, vă rog, vă rog!
Op. 112 (2): Continuaţi adresa asta, s-ar părea că e bloc...
A.M.: Vă rog veniţi repede că mi-e frică!...
Poliţist (1): Ce bloc este acolo? Aţi spus că e un bloc.
A.M.: Nu este bloc, este o casă, este o curte...
Poliţist (1): O casă, bun, rămâneţi acolo să vină un echipaj de poliţie, bine?
Op. 112 (2) (ironic vorbind): E închisă...
A.M.: Vă rog veniţi repede că mi-e frică de el, m-a bătut...
Poliţist (1): (pe ton imperativ): Bine, bine, rămâneţi acolo!
A.M.: Aici rămân că n-am cum să ies, vă rog veniţi (strigăt disperat)
Poliţist (1): Sunteţi cu cineva? Sunteţi singură? Cum aţi ajuns?
A.M.: Nuuuu, sunt singură, sunt singură vă rog...
Poliţist (1): Sunteţi singură, am înţeles, rămâneţi acolo!
A.M.: (aproape plângând): Îmi este frică...
Poliţistul prin staţie: Alo, maşina, Antonius Caracalla numărul 9, este o fată bătută şi violată, da?
A.M.: (auzind conversaţia, începe să plângă) Vă rog veniţi repede că mi-e frică, vă rog!
Poliţist (1): Domnişoară închideţi telefonul, veţi fi contactată şi vine poliţia acolo, da?
A.M.: Vă rog, veniţi repede!
Poliţist (1) (sictirit): Da , bine, bine.
A.M.: Domnule, domnule, este o maşină mare în curte ....
Poliţist (1) (ton ridicat): Bine, rămâneţi la nr. 9 acolo, exact acolo!
Apel III - 25/07/2019, ora 11:12:36 a.m.
Op. 112 (1): Alo 112, ce urgenţă aveţi?
A.M.: (ton disperat) Doamnă aţi trimis pe cineva? Că cred că se întoarce şi mi-e frică că mă bate ...
Op. 112 (1): Da, ai vorbit cu poliţia, da?
A.M.: Da, cu dumneavoastră!
Op. 112 (1): Ce ţi-a zis poliţia?
A.M.: Mi-a zis că o să trimită un echipaj, da vă rog veniţi mai repede!
Poliţist (2): Alo?
Op. 112 (1): Poliţia? A revenit fata.
Poliţist (2): Da...doamnă, spuneţi domnişoară!
A.M.: Vă rog aţi trimis pe cineva aici?
Poliţist (2) (pe ton iritat): Am trimis, rămâneţi acolo că nu... în 2 minute n-are cum să zboare măi domnişoară. Staţi acolo, da?
A.M.: (plângând disperat) Veniţi vă rog, veniţi, mi-e frică...
Poliţist (2) (ton ironic, atitudine zeflemistă): Păi de cine vă este frică?? Alo, de cine vă este frică?
A.M.: (plângând) De el...m-a bătut...
Poliţist (2): De el, cine este persoana?
A.M.: Îl cheamă Popescu Lucian Gabriel!
Poliţist (2): Popescu Lucian. Şi unde stă ăsta acolo?
A.M.: Am zis că Bold, Antonius Caracalla numărul 9 ...
Poliţist (2): Acolo la numărul 9 stă Popescu ăsta Lucian?
A.M.: Nu ştiu, am găsit doar o carte de vizită şi mă gândeam că poate e a lui.
Poliţist (2): Păi cartea de vizită e a lui?
A.M.: Nu ştiu...
Poliţist (2) (ton ironic): Aaa, nu ştii nici asta! Bine, aşteptaţi acum...aşteptaţi acolo, va veni acum echipajul în două-trei minute, aşteptaţi.
A.M.: Vă rog staţi cu mine la telefon că îmi este frică...vă rog...
Poliţist (2): Nu pot să stau în telefon domnişoară că avem şi alte apeluri, rămâneţi acolo că vine echipajul de poliţie, negreşit va veni, da, două-trei minute, ce naiba? (pe fundal se aude plânsul Alexandrei)
A.M.: (plângând) Bine...
Poliţist (2): Da? Staţi liniştită, calmaţi-vă un pic, da?
A.M.: (plângând, disperată) Mi-e frică...!
Poliţist (2): Încercaţi să vă calmaţi, păi...da? Calmaţi-vă şi va veni echipajul, e pe drum...
A.M.: (disperată) Bine, vă rog....
Poliţist (2): Lăsaţi telefonul liber, că dacă stăm în telefon de discuţie, echipajul nu poate să vorbească cu dvs.
A.M.: (plângând) Bine, bine, da.
Poliţist (2): Bine.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
