Râmnicu Vâlcea:Cătălina Jugrăvescu învaţă geografia lumii în curtea bunicilor din „Valea Luminii”

Oamenii o salută pe stradă, iar adolescenta le răspunde mereu cu zâmbetul pe buze, frumuseţea interioară a sufletului ei venind dintr-o aleasă educaţie.

Întâlnirea cu Cătălina este o revelaţie pentru oricare jurnalist. Spontană, mereu cu zâmbetul pe buze, deschisă, nonşalantă şi cu o frumuseţe interioară venită dintr-un firesc dar şi dintr-o educaţie aleasă şi temeinică. „Copilăria mi-am petrecut-o într-un sat cu un nume foarte frumos: Valea Luminii, la 20 de kilometri de Morăreşti-Argeş. Mă lua bunicul prin pădure şi eu mă pierdeam de-a lungul unor pâraie. Vara îmi place să mi-o petrec învăţând sub mărul din faţa casa bunicii", povestesteşte Catălina pe care am „răpit-o", alături de profesorul ei de geografie, Liviu Tudor, un dascăl excelent, de la o altă oră de curs.

Paşaport cu destinaţia Tunisia

În clasa a VIII-a a câştigat faza judeţeană la olimpiada de geografie, iar la faza naţională de la Baia Mare avea să obţină locul doi. „În clasa a IX-a, Catălina a venit la mine şi mi-a spus că vrea să devină olimpică. I-am dat o temă de astronomie să o facă într-o săptămână, dar a doua zi era deja gata. Atunci am ştiut ce poate", spune profesorul Tudor. Ajutată cu materiale didactice dar şi după multă muncă, în clasa a IX-a Cătălina avea să obţină premiul I la Olimpiada de Geografie desfăşurată la Buzău şi numărul de puncte care-i permitea să facă parte din lotul naţional al României la Olimpiada Internaţională din Tunisia, din 7-12 august 2008.

Prin Sahara, calare pe cămilă

„Dintre toţi concurenţi veniţi din 24 de ţări, eram cea mai mică. Pe 30 iunie trebuia să fi împlinit 16 ani, iar eu îi făcusem cu o zi înainte. A trebuit să învăţ în doar trei luni de zile geografia şi de clasele a X-a şi a XI", povesteşte Cătălina rememorând amintiri legate de plimbările cu cămila prin deşert, de oazele continentale şi oceanice, de vizitele la muzeu. „Am obţinut locul II şi rămâne de de neuitat momentul când mi-a fost înmânată medalia, într-un club unde se prezentau dansuri arăbeşti", îşi aminteşte adolescenta. Anul acesta, Cătălina avea să se depăşească pe sine, iar la Olimpiada Central Europeană avea să-i „bată" pe polonezi acasă la ei, suflându-le aurul olimpic.

Plan de afaceri pentru polonezi

„Îmi place foarte mult geomorfologia, iar la Katowice pe lângă probele teoretice ne-au dus la marginea oraşului, pe un teren viran, şi ne-au pus să facem un plan de afaceri cu ce s-ar putea construi acolo. Relieful îl văd şi îl simt, iar alături de colegii mei de echipă am fost cei mai buni", povesteşte. Incidentele de genul că polonezii aveau toate programele în calculatoare scrise în limba poloneză şi nu engleză, au fost depăşite de organizatori, iar îmbinarea teoriei cu practica, descoperirea de noi surse de energie regenerabile au făcut parte din conceptele trecute cu brio de adolescenta vâlceancă care este şi o bună vorbitoare de engleză şi cunoscătoare a tainelor internetului.

Aplaudată pentru merite la scenă deschisă

Venită în România, Cătălina este revelaţia colegilor ei de la clasă şi ori de câte ori le spune despre rezultate obţine, ei o încurajează. „Le spun ce am mai făcut, ce rezultate am mai obţinut, iar ei mă aplaudă cu frenezie. Pe culoarele Colegiului mă opresc şi mă salută şi eu chiar sunt mândră de colegii mei. Am avut şi întâmplări mai haioase când, aflându-mă la Satu Mare, într-o călătorie, m-a oprit un tânăr şi m-a felicitat. A spus că mă ştie din ziar. În alte cazuri, o tânără sibiancă mă întreba, pe tren, dacă o ştiu pe eleva care a obţinut rezultate foarte bune la olimpiada internaţională de geografie, iar tocmai eu eram aceea", povesteşte cu umor Cătălina.

Studiază după manuale de la Oxford

Profesorul de geografie al Cătălinei, Liviu Tudor, ne-a spus: „Geografia este de foarte multe ori greşit percepută. Ea presupune să reducem impactul negativ al omului asupra mediului. Ea este cât se poate de actuală, numai dacă vorbim de aspectul de seră, de modificările globale, de topirea gheţarilor, ridicarea nivelului oceanului planetar. Deşertificarea nu înseamnă că înaintează dunele de nisip în Saher, dar înseamnă şi efectele climei semiaride din Câmpia Olteniei, a Bărăganului", a spus profesorul Tudor aprofundând fenomenele geopolitice, tensiunile care au loc pe glob, toate făcând parte din spectrul larg al Geografiei, obiect studiat cu multă pasiune de eleva vâlceancă, după manuale de la Oxford sau ale altor mari universităţi ale lumii.

Întrebări şi răspunsuri
Cum este privită geografia?
C.J. La prima vedere cei neştiutori ar putea spune despre tine că ştii trei munţi, câteva capitale, mari sau oceane, o înşiruire care poate să o facă un tocilar. Georgrafia este strâns legată de economie, de politică economică, este ştiinţa care are legături cu istoria actuală, cu fizica.
Olimpiada din Tunisia sau cea din Polonia a fost mai bine organizată?
C.J. În Tunisia, în contextul vieţii socio-economice de acolo, lucrurile nu mergeau „ca pe roate". Aşteptai autocarele minute în şir pentru că nu veneau să te ducă unde vroiai, ceea ce nu se întâmpla în Polonia, unde organizatorii erau tineri şi foarte bine pregătiţi.

profil.
NĂSCUTĂ. 29 iunie 1992, la Râmnicu Vâlcea
STUDII. Elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Alexandru Lahovari, din Râmnicu Vâlcea
IDEALURI. Să lucrez într-o organizaţie puternică şi să pot schimba ceva în această lume

Ce-mi place.
Fiind o fire deschisă, mereu veselă, mă simt foarte bine când în jurul meu este o atmosferă deschisă, de colaborare, de competiţie. Iubesc muntele şi în fiecare vacanţă plec cu părinţii să facem turul României.
Nu-mi place.
Sunt împotriva a tot ceea ce este superficial, detest minciuna şi aroganţa. Mă intristez atunci când nu-mi sunt recunoscute meritele şi am un ghimpe împotriva colegilor cârcotaşi. Nu mănânc... ananas.