Cum a fost şantajat Patriarhul Teoctist cu textele în care îl lăuda pe Ceauşescu. Pe cine a rugat să scoată pasajele
0ÎPS Calinic Argeşeanul continuă seria dezvăluirilor legate de momentul 1989 şi schimbările ce au urmat. Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului relatează cum a fost şantajat Patriarhul Teoctist cu câteva pasaje din cărţile publicate, în care îl lăuda pe Nicolae Ceauşescu.
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a publicat vineri, pe Facebook, încă un fragment din volumul „Toată vremea-şi are vreme", semnat de Calinic Argeşeanul.
Arhiepiscopul de Argeş şi Muscel relatează că, pentru a se înlătura tot ce a fost impus învăţământului teologic şi presei bisericeşti de către regimul ateu, în cei 50 de ani de "pustiire doctrinară", Patriarhul Teoctist a cerut, după căderea lui Ceauşescu, revizuirea programelor analitice, cursurilor şi manualelor, şi, mai ales, revizuirea conţinutului tuturor publicaţiilor, cărţi, periodice, reviste editate ale Patriarhiei Române şi Centrele Eparhiale.
Potrivit ÎPS Calinic, chiar Patriarhul Teoctist primise o ameninţare cu iz de şantaj, care făcea referire la anumite pasaje din cărţile sale, dedicate lui Nicolae Ceauşescu.
"Într-o zi, fiind la Secretariatul Cabinetului Patriarhal, am văzut pe o masă, unde erau mai multe cărţi, o scrisoare în câteva pagini, în care, o anumită persoană, se adresa Patriarhului Teoctist, arătându-i că în anumite texte din cărţile sale publicate, înainte de 1989, aducea laude lui Ceauşescu, mai ales la zile aniversare (protocolul obişnuit!) şi-l ameninţa că în cazul refuzului de a-l primi în audienţă, ca să negocieze anumite sume, va face tărăboi în presă. Scrisoarea era semnată cu adresa şantajistului, pe faţă, doar democraţia îşi deschisese ochii, adăugând şi telefonul, cu menţiunea: Urgent!", se arată în fragmentul citat.
„Era vremea linguşelilor, cum, de altfel, este în toate vremurile şi va mai fi"
ÎPS Calinic mărturiseşte că a fost rugat de Patriarhul Teoctist să-l ajute în această privinţă: Dialogul dintre cei doi, plin de tâlc, este redat în fragmentul publicat pe Facebok.
Într-una din zile, mă cheamă Patriarhul Teoctist, în unul din birourile sale.
– Să mă ajuţi, Calinic, să scot din cuprinsul cărţilor mele tipărite, ”laudele” la adresa stăpânirii. Ştii tu cum era pe vremea lui Ceauşescu. Niciun rând nu se tipărea fără cenzură, iar ca să treacă pragul pentru tipar, erai obligat să spui câte ceva şi la adresa stăpânitorilor vremelnici ai României.
– Ştim, Preafericirea Voastră! Aşa a fost şi este şi în alte ţări ale lumii. Ierarhii ”tămâiază” pe cei care conduc destinele lumii. Şi apoi, avem capitolul 13 din Epistola Sfântului Pavel către Romani. Acolo este răspunsul pentru toate timpurile.
– Da, Calinic, dar azi nu poţi să te justifici biblic pentru că lumea este înfierbântată. Nu citeşte pe acolo, şi din păcate, nimeni nu mai primeşte justificări. Ba, ne putem trezi şi cu Biblia în moalele capului.
– Aveţi umor ca întotdeauna, dar a scoate şi elimina pasajele din droaia de cărţi tipărite, este o muncă uriaşă şi fără nicio noimă. Oricând se pot găsi pasaje, precum şi amatori de şantaje, doritori de părăluţe pe nemuncite. Am văzut în publicaţiile, de peste o sută de ani, cum ierarhii se adresau regilor Ţării. Modul nostru de adresare, în cei 50 de ani de ocârmuire comunistă, faţă de înaintaşi, este apă de ploaie. Noi am făcut-o că eram siliţi, iar celor pomăzuiţi nu le păsa, pentru că ştiau că se face din frică pentru a nu-i supăra. Era vremea linguşelilor, cum de altfel, este în toate vremurile şi va mai fi, atât cât vor mai fi oameni pe pământ.
„Oltenii destestau pe olteanul lor"
ÎPS Calinic mărturiseşte că şi el însuşi a rostit laude la adresa „celui mai iubit fiu al poporului român”. Arhiepiscopul reatează un episod încheiat cu prăbuşirea tencuielii unei săli de conferinţă în creştetele feţelor bisericeşti.
„De scris, n-am prea scris, dar nişte laude prin judeţul Olt tot am zis, mai ales la o conferinţă preoţească la Caracal. N-am să uit uşor întâmplarea. Era prin 1987, când eu arătam realizările socialismului ştiinţific. Preoţii au făcut o hărmălaie de nedescris. Eram în primejdie mare. Oltenii destestau pe olteanul lor. Norocul meu s-a ivit după furtuna izbucnită. Când răcnetele erau mai aprinse, dintr-odată s-a desprins tencuiala de pe tavanul sălii şi s-a oprit în capul preoţilor. Nu vă puteţi imagina scena! Preoţii s-au speriat, iar eu am strigat printre praful şi bucăţile de tencuială: Conferinţa s-a sfârşit! Mergeţi în pace! Nimeni nu a mai comentat până azi. Iar dintre cei care au fost atunci, mai trăiesc şi acum. De la ei se mai pot auzi despre poznele de atunci", povesteşte ÎPS Calinic.
„Te simţeai sigur în România, chiar dacă ideologia o cam luase pe mirişte"
Revizuirea conţinutului publicaţiilor teologice, în geneeral, a fost propusă într-o şedinţei Sfântului Sinod în care Patriarhul şi-a expus punctul de vedere şi a explicat că trebuie să se revină la programa seminariilor vechi, unde erau împletite materiile religioase cu cele laice, pentru a se putea echivala diplomele teologice, care nu erau luate în considerare de Ministerul Învăţământului.
„Marea noastră stare: o licenţă şi un doctorat în Teologie nu erau considerate întru nimic, în societatea românească, decât doar certificatul şcolar de 7 sau 8 clase", arată Calinic Argeşeanul.
În fragmentul citat, arhiepiscopul redă şi continuarea răspunsului pe care i l-a dat patriarhului pentru a-l linişti.
„Scriitorii şi poeţii au scris imne întregi! Compozitorii au scris muzică social-patriotică. Cine nu-şi aduce aminte de: Partidul, Ceauşescu, România? Era ceva mobilizator! Te simţeai sigur în România, chiar dacă ideologia o cam luase pe mirişte, iar noi azi fugim ca să ne ajungem din urmă, împotriva înstrăinării. Vai de capul nostru!", se mai arată în pasajul din volumul Toată vremea-şi are vreme.
Vă recomandăm să citiţi şi:
A ajuns la spital după ce ar fi făcut terapie hiperbară pentru recuperare post-COVID