Amintiri de pe frontul de la Răsărit
0
Unul dintre cei mai longevivi veterani de război este piteştean şi va împlini peste câteva zile 102 ani. A scris istorie în tranşeele din Rusia, şi-a văzut camarazii ucişi de obuzele sovietice şi încă mai aude şuierul gloanţelor ce i-au decimat regimentul.
A luptat în Rusia, pe frontul de la Răsărit în Regimentul I Vânători din Piteşti, Divizia 3, iar acum, după 74 de ani îşi deapănă amintirile cu o precizie greu de imaginat pentru un centenar.
“Prin anul 1942, aveam 28 de ani şi eram în Rusia. Divizia noastră era poziţionată într-o vâlcea şi puteam vedea deasupra cum avioanele ruseşti de vânătoare ne mitraliau şi aruncau spre noi proiectile. Am şi acum limpede în faţa ochilor cum la nici o juma’ de metru de mine a explodat un obuz. M-am aruncat într-o scobitură de pământ, dar malul s-a surpat, iar ţărâna m-a acoperit în totalitate. Eram îngropat de viu…la propriu! N-o să uit niciodată momentele acelea când doar la Dumnezeu te mai gândeşti. Iar Dumnezeu şi Camarazii mei m-au ajutat… Băieţii m-au tras iute, iute de sub maldărul de pământ, altfel, nu ştiu… m-asfixiam. Tot la un pas de moarte am fost când aşteptând un alt atac ce părea că întârzie… ne-am aşezat să îmbucăm ceva pe marginea unei gropi. Aveam mitralierele pentru contraaviaţie fixate în poziţie de tragere, dar cum pe cer nu se zărea nimic, ne trăgeam şi noi sufletul şi ne potoleam foamea… N-a trecut mult şi odată s-a auzit şuierând un obuz, apoi altul şi încă unu’, ultimul lângă noi. O schijă nenorocită l-a decapitat, într-o fracţiune de secundă, pe camaradul de lângă mine. Îmi vine în ochi imaginea lui, acu’ viu, cu gamela în mână, acu’ mort, cu limba atârnând şi sângele şiroind… Mi-a mai dat Dumnezeu o şansă, am scăpat şi de-acolo!”, povesteşte veteranul.
Dar chinurile iadului le-a trăit nu în tranşee, ci în cei 13 ani şi o lună de detenţie în temniţele comuniste, din care 6 ani la Piteşti, restul la Poarta Albă, Văcăreşti, Jilava.
„Nu m-au torturat, dar am avut parte de un regim sever, permanent legat în lanţuri, şi la mâini, şi la picioare ….cu o ghiulea de vreo 20 de kg atârnată, legată jos. Cimentul de sub picioare era făcut cu sare, special ca să rămână mereu umed... poate că de-aia n-am făcut eu reumatism până la etatea asta (râde!). De oblonul care ţinea loc de pat nu ne puteam apropia până seara la 22.00.”, mai povesteşte centenarul piteştean.
Colonelul (r) Niţu Stan a rămas cu o schijă în umăr
Fiecare veteran de război are propria lui pagină de istorie. Colonelul (r) Niţu Stan, preşedintele filialei din Piteşti a Asociaţiei Veteranilor de Război, are 94 de ani şi poartă în omoplat, de 70 de ani, o schijă de la un proiectil ce i-a explodat în faţă pe câmpul de luptă, în 1944, după ce înainte mai fusese rănit de un obuz.
“Nu-i urăsc pe ruşi! Nu urăsc pe nimeni”
Veteranul argeşean îşi aminteşte cum armata rusă a pornit ofensiva împotriva trupelor române şi germane. „Tancuri, artilerie şi aviaţie. Totul a început în forţă, furibund. Aveam sentimentul că armata rusă nu se mai opreşte şi aşa a fost.”, povesteşte Niţu Stan.
Amintirile sunt şi acum, după 7 decenii, la fel de proaspete. “Un obuz căzut lângă noi mi-a rănit piciorul stâng. 15 zile am stat în spitalul de campanie de la Kursk, după care am fost trimis din nou în linia 1”, îşi aminteşte eroul, care la câteva luni a fost rănit din nou, la cap şi la mâini de data aceasta, tot de un obuzier, lăsându-l cu o schijă în umărul drept, pe care o are şi acum şi pe care o va lua cu el în lumea de dincolo. În spitalul de campanie de la Universitatea din Iaşi, eroul piteştean a fost vizitat chiar de regină care l-a mângâiat cu vorbe şi l-a încurajat. S-a întors din nou pe front. Vestea că armata română a întors armele împotriva Germaniei a primit-o pe neaşteptate.
“Nu-i urăsc pe ruşi, cu ei am întors armele împotriva nemţilor, cu ei am sfârşit războiul. Războiul acela care, ca şi acesta de-acum, nu e al celor care luptă în linia întâi! NU urăsc pe nimeni. Am convingerea că cei care ţin în mână soarta conflictelor de acum vor avea înţeleciunea să nu ducă lucrurile prea departe”, a declarat, pentru Adevărul, Niţu Stan.
Se încarcă comentariile...
