Vocile de la 112: nemţenii care răspund la urgenţe

Nu au chip şi de multe ori nu le ţii minte nici numele, dar ei încearcă să te calmeze când eşti într-o situaţie critică şi ai sunat să ceri ajutorul.

Accident la Căciuleşti, comuna Girov. Apelantul vede numai o maşină răsturnată şi atât. Se panichează. Se enervează că i se cer prea multe detalii. Ridică tonul şi repetă că s-au lovit două maşini, iar una s-a răsturnat. E iritat. Plutonierul Mihai Bucur, subofiţerul operativ principal, îşi păstrează calmul: „Câte persoane sunt încarcerate? Câte au rămas în maşini? Ce vedeţi în jurul dumneavoastră?“. Nu ştii dacă este o glumă sau chiar s-a întâmplat ceva.

Atunci se mai primeşte un apel de la o altă persoană. Răspunde al doilea subofiţer, plutonierul Ionuţ Ţobârnac. Nici măcar nu este ziua lui de lucru. S-a întors din concediu cu o zi înainte pentru a-şi intra în ritm. Încep să apară şi primele detalii: patru victime au rămas blocate în maşina care s-a răsturnat. Alarma a fost dată deja. Pleacă SMURD-ul, maşina de pompieri, iar cei de la Ambulanţă şi de la Poliţie au pornit şi ei la drum. Mihai rămâne să vorbească cu cel care a sunat. Orice apel la 112 este o conferinţă între principalele servicii de intervenţie. În funcţie de primele date oferite de apelant, cei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) fac legătura la Ambulanţă, Poliţie, Pompieri sau Jandarmi.

De ei depinde soarta celor care au o urgenţă
În biroul telefoniştilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ sunt, în fiecare zi, câte trei operatori. Patru echipe lucrează în ture de câte 24 de ore cu 72 pentru a asigura permanenţa, dar dacă sunt prea multe cazuri vin de acasă şi în timpul liber.

Mihai Bucur împarte biroul cu plutonierii Răzvan Ariton şi Florin Dumitruţ, iar media de vârstă este de 25 de ani. Sunt tineri şi pun suflet în ceea ce fac. „Lucrăm aici de şase ani. Toţi am fost mai întâi la intervenţii. Dacă nu ieşi să te lupţi cu focul, să trăieşti pe viu inundaţiile sau să acorzi primul ajutor la un accident, nu ai cum să înţelegi prin ce trec cei care sună la 112“, crede plutonierul Mihai Bucur.

Ei sunt primii care stabilesc cât de grav este cazul care trebuie gestionat, ei decid câte echipe de intervenţii trebuie să pornească pe teren şi tot ei păstrează legătura atât cu apelantul, cât şi cu cei care trebuie să intervină direct la salvarea cazului. „De obicei, oamenii intră în panică, mai ales femeile. Uită să dea detalii importante sau nu reuşesc să vorbească coerent. Ajungi să fii psiholog pentru fiecare.  Puţini realizează că o butelie din casă poate fi un real pericol atât pentru proprietar, cât şi pentru pompierul care intervine. Noi trebuie să aflăm toate aceste date înainte ca cei de la intervenţie să acţioneze“, povesteşte Ionuţ Ţobârnac.

Cazuri mai puţin urgente
Nici celor care sună fără să aibă o urgenţă reală nu li se închide telefonul în nas. „Ne sună şi când au o inundaţie în casă sau când li se blochează uşile de la apartament. Le mai oferim numărul de la Apa Serv ori pe cel al unui lăcătuş cu care mai colaborăm şi noi. Chiar de curând am primit un apel la patru dimineaţa de la o pensionară de 85 de ani disperată că s-a spart o ţeavă la etaj. La ora aia nu cred că ar fi ajutat-o nimeni şi situaţia chiar se putea transforma într-o urgenţă dacă se electrocuta sau îi cădea tavanul de la apa infiltrată. Am trimis echipa şi băieţii i-au scos chiar şi apa din casă“, povesteşte Mihai Bucur.

Sunt mulţi care, din cauza panicii, închid înainte de a oferi toate detaliile ori alţii care sună pentru a face glume proaste. „Ajungi să-i cunoşti deja pe cei care nu au o problemă. Sunt mai calmi, când îi suni din nou nu răspund sau încep să râdă“, povesteşte Ionuţ Ţobârnac.

Ce trebuie să faci când ai o urgenţă
Când sunaţi la 112 trebuie să anunţaţi ce fel de urgenţă aveţi, locul unde se petrece evenimentul, cât persoane sunt implicate şi cât de gravă vi se pare situaţia. Spuneţi de la ce număr de telefon sunaţi şi, nu în ultimul rând, cum vă numiţi. După furnizarea acestor date trebuie să rămâneţi la telefon pentru a fi puşi în legatură cu instituţia de urgenţă de care aveţi nevoie. Dacă legătura se întrerupe, trebuie să sunaţi din nou. Rămâneţi calmi şi răspundeţi la toate întrebările. Nu închideţi până când nu vi se spune.

Au făcut 78.000 de glume proaste în patru luni

Chiar dacă, la nivel naţional, campionii glumeţilor de la 112 sunt locuitorii din judeţele Craiova, Bacău şi Harghita, statistica demonstrează că nici nemţenii nu înţeleg importanţa numărului unic de urgenţă.
Astfel, analiza făcută de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) arată că, din cele 106.261 de apeluri făcute de nemţeni în al doilea trimestru al acestui an la numărul unic, numai 27.995 (26,35%) au fost reale, iar 78.226 (73,65%) au fost glume proaste. În primele trei luni, la nivelul judeţului Neamţ au fost înregistrate 104.336 de apeluri, dintre care 78.439 (75,18%) au fost false şi numai 25.897 (24,82%) au fost reale. 

Copiii, campioni la glume
Majoritatea apelurilor false şi abuzive provin de la copii, tineri sau persoane cu probleme psihice şi sunt în mare parte realizate de pe cartele prepay, apelantul sperând ca astfel să nu fie descoperit. Convorbirile din sistemul 112 sunt înregistrate şi se păstrează 10 ani.

Apelarea abuzivă sau falsă a numărului unic de urgenţă 112 este contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 de lei, iar persoanele care sună şi anunţă amplasarea unui dispozitiv exploziv pot fi acuzate de terorism sau de tentativă de terorism şi riscă să ajungă după gratii de la 3 la 10 ani.