SUPERSTIȚII De Sfântul Gheorghe strigoii dau târcoale gospodăriilor neprotejate de ramuri cu ghimpi

Superstițiile din județul Bihor spun că în ziua de Sfântul Gheorghe umblă strigoii, iar casele trebuie împodobite cu ramuri verzi pentru a alunga spiritele rele. Tot azi, fetele nemăritate sunt udate de feciori, acesta fiind un obicei ortodox. În acest an, Sfântul Gheorghe se sărbătorește luni, 25 aprilie.

„În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe deschide anul nou agrar, vara pastorală. În Bihor, s-a păstrat tradiţia ca, în această zi, să se formeze turmele, să se despartă mieii de oi şi să se tocmească păstorii. La Beiuş, este chiar un târg de Sângiorz, moment prielnic pentru ca oamenii să angajeze ciobanii", a explicat etnograful Crăciun Parasca. "Sfântul Gheorghe deschide vara pastorală și e musai să înfrunzească codrii, așa cum Sfântul Dumitru încheie anul agrar și trebuie să îi dezfrunzească", a completat Parasca.

Strigoii dau târcoale animalelor

Potrivit entografului bihorean, în ziua de Sângiorz, ușile grajdurilor și porțile sunt împodobite cu crengi care au ca scop protejarea caselor de spiritele rele. "Se pot atârna crengi de măceș, rug cu ghimpi de mure, pentru a proteja casa și animalele de strigoaiele care fură laptele și care sunt foarte active de Sângiorz", a spus Crăciun Parasca. Pe valea Crişului Negru, în zona Chişcău, se porțile gospodăriilor sunt împodobite cu ramuri verzi de fag sau stejar, denumit  „armindeni". "Aceste ramuri ne protejează casele și ne aduc noroc", a precizat etnograful.

Tot de Sângiorz, feciorii obişnuiesc să ude cu apă fetele de măritat."Acest rituat se spune că ajută la fertilitate, apa purifică. Obiceiul udatului fetelor de Sfântul Gheorghe este unul ortodox, echivalentul udatului cu parfum al fetelor, de Paște, la catolici", a explicat Crăciun Parasca. Sângiorzul este o divinitate protectoare a cailor, vitelor şi holdelor,  identificată cu un zeu autohton - Cavalerul Trac - peste care biserica creştină l-a „suprapus" pe Sfântul Mare Mucenic