Semnificaţia zilelor din Săptămâna Mare, explicată de „Părintele bucuriei“: „Se pomenesc lucruri ce privesc mântuirea“

Arhimandritul Teofil Părăian, fost duhovnic la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, arăta într-un interviu că fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificaţie aparte.

Arhimandritul Teofil Părăian (1929-200), cunoscut sub numele de „Părintele bucuriei”, care a slujit la Mănăstirea „Brâncoveanu” din Braşov, spunea că Săptămâna Mare poartă numele de Săptămâna Patimilor pentru că în acest interval se pomenesc evenimente legate de suferinţele lui Iisus Hristos.

Fostul duhovnic de la Mănăstirea „Brâncoveanu”  a explicat, în 1998, într-un interviu acordat în Vinerea Mare pentru Radio România Actualităţi, că Săptămâna Patimilor, pe care o numeşte „mai corect” Săptămâna Pătimirilor, face pomenire de lucruri care privesc mântuirea omenirii. 

1. Luni, în Săptămâna Patimilor, Biserica ne aminteşte de fericitul Iosif, cel frumos la trup şi la suflet. „Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresioneaza pe toţi prin dorinţa lui de a-I sluji lui Dumnezeu împlinind poruncile, prin dorinţa lui de a fi curat înaintea lui Dumnezeu, prin faptul că a fost bun şi binevoitor cu fraţii săi care l-au vândut în Egipt. El este o preînchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, cel vândut de Iuda, unul dintre ucenicii săi, este o preînchipuire a Domnului Hristos, care a ţinut să împlinească întru toate voia Părintelui Ceresc şi să ne fie nouă pildă de urmat”, preciza arhimandritul Teofil Pârâian. În aceeaşi zi, Biserica pomeneşte şi o minune pe care a făcut-o Iisus „spre înţelepţirea credincioşilor”: negăsind fructe într-un smochin neroditor, l-a blestemat să se usuce şi s-a uscat.

„Smochinul cel blestemat de Mântuitorul este un fel de pildă pentru noi, ca să ştim că Domnul Hristos răsplăteşte nu numai binele pe care-l fac oamenii, ci răsplăteşte şi pedepseşte şi îndărătniciile lor, şi neangajările lor spre bine”, sublinia duhovnicul. 

2. Marţi, în Săptămâna Mare, Biserica pomeneşte pilda celor zece fecioare, cinci înţelepte şi alte cinci neînţelepte. Această pildă, spunea Teofil Pârâian, are rolul de a ne provoca să fim întotdeauna pregătiţi prin fapte bune pentru întâmpinarea Mirelui ceresc. „Sfânta noastră Biserică ne învaţă în fiecare zi de marţi din Săptămâna Sfintelor Patimiri să fim cu luare aminte la noi înşine, la datoriile noastre, să aşteptăm pe mirele ceresc cu inima iubitoare şi cu fapte bune, ca şi întru aceasta să se preamărească Tatăl nostru cel din ceruri”, nuanţa preotul.

3. Miercuri, în Săptămâna Mare, Sfinţii Părinţi au decis să se pomenească o femeie păcătoasă care îl cinsteşte pe Iisus Hristos. Potrivit duhovnicului, în Sinaxarul zilei respective se pomenesc mai multe ungeri cu mir, pe care le-a primit Iisus Hristos, Biserica Ortodoxă oprindu-se asupra cazului unei femei care a adus şi folosit mir scump. „Femeia şi-a arătat cinstirea ei faţă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos turnând peste El mirul cel de mult preţ şi Domnul Hristos a primit cinstirea pe care i-a adus-o acea femeie. Sfânta noastră Biserică face o legătură între femeia cinstitoare a Mântuitorului şi femeia păcătoasă despre care istoriseşte Sfântul Evanghelist Luca şi despre care se poate citi în capitolul al şaptelea din Sfânta Evanghelie de la Luca”, explica arhimandritul Teofil Părăian pentru sursa citată.

4. Joi, în Săptămâna Mare, Biserica pomeneşte patru evenimente: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului. „Ne-am oprit cu bucuria de a înţelege măreţia Domnului Hristos, Cel ce Dumnezeu fiind, a spălat picioarele ucenicilor Săi. Am pomenit apoi Cina cea de taină, ultima cină pe care a avut-o Domnul Hristos împreună cu ucenicii săi înainte de Sfintele Sale Pătimiri, când a rânduit ca cele ce le-a făcut El atunci, acolo, să se facă în continuare spre pomenirea Lui, căci luând pâine în sfintele, preacuratele şi fără prihană mâinile sale a sfinţit, a binecuvantat, a frânt şi a dat ucenicilor săi. Noi pomenim în Joia cea Mare şi rugăciunea din grădina Ghetsimani, când Domnul Hristos L-a rugat pe Tatăl ceresc să treacă paharul suferinţelor de la El dacă este cu putinţă şi a precizat că vrea să împlinească voia Părintelui ceresc. Mai pomenim şi prinderea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, arestarea lui în grădina Ghetsimani, când Iuda l-a sărutat şi i-a zis «Bucură-te, Învăţătorule» (Mt. 26, 49)”, declara duhovnicul Mănăstirii Brâncoveanu pentru Radio România Actualităţi. 

5. Vinerea Mare ne aduce aminte de suferinţele Domnului, de scuipările, de bătăile, de batjocurile, de răstignirea şi de moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. „Fiind lucru mai presus de fire, fiind mai presus de lume, cu greu putem să apreciem aceste patimiri pe care Domnul nostru Iisus Hristos le-a primit pentru mântuirea noastră şi în măsura în care le înţelegem, stăm şi noi în faţa Domnului Hristos, în faţa crucii, stăm împreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul şi cu Maica Domnului în apropierea crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi învăţăm de la El să iertăm pe vrăjmaşii noştri”, sublinia arhimandritul Teofil Părăian. 

6. Sâmbătă, în Săptămâna Mare, se pomeneşte înmormântarea Mântuitorului Iisus Hristos. În această zi, potrivit arhimandritului Pârâian, îl vom avea în vedere pe Mântuitorul Cel ce a fost în mormânt cu trupul, în Iad cu sufletul şi în Rai, ca un Dumnezeu, cu tâlharul. „E o zi în care ne arătăm nedumerirea şi totodată convingerea că moartea s-a întâmplat în viaţă, că Viaţa a primit moartea. Ne gândim la Mântuitorul nostru Iisus Hristos în care se întâlnesc cele potrivnice: moartea şi viaţa. Rânduiala Bisericii noastre este că îndată după ce se spun cu cântare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, îndată se pomeneşte Învierea. În ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere „să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm, şi să le zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le»”, conchidea renumitul duhovnic. 

Citeşte şi:

Cluj: A murit Arhimandritul Teofil Părăian, unul dintre marii duhovnici ortodocşi ai României