FOTO VIDEO Castelul Corvinilor din Hunedoara, locul nesfârşitelor mistere

Castelul Corvinilor s-a înconjurat în cei peste 600 de ani ai săi de o aură de cetate de necucerit, de loc al învingătorilor. Castelul te poartă cu gândul în trecut, în vremea în care se afla în stăpânirea familiilor Huniazilor şi a Corvinilor, în cea în care Vlad Ţepeş fusese aruncat în temniţele lui. Un periplu miraculos prin istorie în cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.

De atunci, cetatea a început să strângă între zidurile de piatră un şir nesfârşit de poveşti şi legende, care au înflorit de la an la an. Castelul atrage ca un magnet. Ne invită parcă să îi desluşim misterele.

Întreaga construcţie e un mister: priveşti spre monumentul cenuşiu şi te întrebi cum a rezistat atâtor generaţii, incendiilor care l-au mistuit, războaielor, cum a rămas neclintit deşi fusese sufocat de uzinele, fabricile şi minele înfiinţate în jurul lui în comunism, prăbuşite cu toate acum. Castelul Corvinilor nu se potriveşte în peisajul urban al Hunedoarei. Nicio construcţie din oraş, nici măcar combinatul întins pe zeci de hectare nu s-a putut ridica vreodată la înălţimea cetăţii medievale.

Castelul i-a transformat pe hunedoreni în corvinişti. Ne-am ataşat cu toţii de el, deşi n-a mai fost nimeni în stare, în ultimii ani, să îl restaureze. Chiar şi aşa, monumentul istoric a devenit în timp una din cele mai importante destinaţii turistice din Transilvania.

Poveşti cu strigoi
Străinii îl caută atraşi de poveştile stranii. Iată câteva dintre ele. Se spune că monumentul istoric ar fi bântuit de fantome. Sunete ciudate pot fi auzite din încăperile pustii, din podurile stăpânite de liliecii-vampir, ce pot fi văzuţi seara, zburând în jurul cetăţii. Strigoii au devenit personaje comune poveştilor despre castel. În camerele acestuia, s-au consumat nenumărate drame şi tragedii şi nu sunt puţini cei ce cred că spiritele celor care au fost ucişi aici încă bântuie locul.

Ca şi alte castele medievale, cetatea corvinilor a avut temniţe, catacombe, camere de tortură, iar curtea ei a fost loc de execuţie. Sala de tortură a castelului a fost una dintre puţinele încăperi restaurate complet în ultimii ani. Încăperea poate fi vizitată într-un subsol al Castelului Corvinilor şi îi atrage pe turişti cu scenele de groază la care erau supuşi prizonierii şi femeile acuzate de vrăjitorie. Locul victimelor e luat de manechine acum. Cei care ajung pot vedea şi instrumentele de tortură folosite de inchizitori, în urmă cu patru secole.

Una dintre legendele care îi atrag pe străini la castel, promovată în ultimii ani, a fost cea despre întemniţarea lui Dracula. Se spune că Vlad Ţepeş ar fi petrecut şapte ani într-o închisoare din castel şi că i-ar fi înspăimântat pe paznici prin cruzimea sa. Nu se ştie cum povestea celui supranumit contele Dracula a ajuns atât de răspândită printre vizitatorii străini.

Dracula nu ar fi fost singurul personaj de temut de numele căruia se leagă istoria castelului. Elisabeta Szilágyi, soţia voievodului Iancu de Hunedoara, a avut în stăpânire cetatea, iar istoricii o descriu ca fiind o femeie cruntă. La ordinul ei, cei trei prizonieri turci care au săpat fântâna din curtea castelului au fost ucişi. Legenda spune că Iancu de Hunedoara le-a promis acestora că îi va elibera dacă vor găsi apă în stâncă. După 15 ani de muncă, prizonierii au dat de apă, la adâncimea de 28 de metri, însă Iancu murise, iar regina Elisabeta Szilagyi a hotărât să nu respecte cuvântul dat de fostul ei soţ.

Cum a fost construit castelul
Povestea construirii castelului din Hunedoara a început în anul 1440, când Ioan (Iancu) de Hunedoara a decis transformarea aşezării din piatră de râu şi calcar, de pe Dealul Sânpetru, într-un castel impunător, cu o arhitectură care să dea imaginea unei fortăreţe indestructibile în faţa atacurilor armate. În anii care au urmat, în jurul vechii cetăţi a Hunedoarei au fost ridicate ziduri de calcar dolomitic, flancate de turnuri circulare şi rectangulare. Deşi istoricii susţin că Iancu de Hunedoara nu a locuit decât o foarte mică perioadă în castel, regele care şi-a petrecut aproape toată viaţa în campaniile militare, a vrut să îi dea acestuia un aspect care să îi semene personalităţii sale: a fost un fort de necucerit.

De-alungul istoriei, aspectul castelului a suferit numeroase modificări. Cele mai importante dintre ele sunt consemnate în secolul al nouăsprezecelea. În 13 aprilie 1854, în timpul unei furtuni, un trăznet a provocat un incendiu mistuitor. Flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, sccările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă, fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole. Vreme de aproape zece ani, castelul a fost părăsit, însă apoi a intrat în cea mai amplă operaţiune de restaurare, întinsă pe aproape 40 de ani.

În prezent, Castelul Corvinilor se află în administrarea Primăriei Hunedoarei, fiind una dintre cele mai importante surs de venit ale municipiului. Cei care îşi doresc să viziteze castelul pot ajunge uşor aici, fiind vizibil din aproape toate zonele oraşului. Biletul de intrare în castel este de 20 de lei, pentru adulţi. În imediata apropiere a castelului nu există moteluri şi pensiuni, dar cei care îşi doresc să rămână peste noapte, se pot caza la cele din oraş, unde preţurile pornesc de la 100 de lei pe noapte.

Cetatea Devei – simbolul oraşului
Mai puţin de 20 de kilometri despart Castelul Corvinilor de Cetatea Devei. Monumentul medieval distrus aproape în întregime de o explozie de muniţie petrecută în urmă cu un secol şi jumătate se află în prezent în plin proces de restaurare.

Va reintra în circuitul turistic peste un an, când lucrările de reabilitare vor ajunge la final, însă chiar şi aflată în şantier, cetatea medievală a Devei rămâne o atracţie pentru vizitatorii oraşului. De la înălţimea ei se dezvăluie întreaga panoramă a municipiului Deva şi a Văii Mureşului. La cetate se poate ajunge în prezent doar cu telecabina, accesul pe drum fiind oprit. Preţul unui bilet la telecabină este de 10 lei.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă recomandăm şi:

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa

FOTO VIDEO Pe urmele sfântului părinte Arsenie Boca, în cel mai iubit loc din Ţara Haţegului

FOTO Vacanţă în România: Cheile Buţii din Retezat, raiul cascadelor. Locul în care liniştea pune stăpânire pe tine

FOTO Moştenirea grofului  Bethlen şi viile împărăteşti de la Lechinţa

FOTO VIDEO Buşteni, locul în care începe Ascensiunea  şi de unde cobori, la vale, în cramele prahovene, pentru a-ţi odihni sufletul