Plajele dispărute ale Constanței. Cum se făcea baie în urmă cu un secol pe plaja cu barcagiu, medic și colac de scăpare

În urmă cu un secol, plajele nu aveau nume sofisticate, ci oamenii se bucurau de soare și de apa Mării Negre la Modern, Muncitorul, Plaja de la Vii, Plaja Duduia, 3 Papuci sau Domnița Ileana.

Plaja Domnița Ileana

Plaja Duduia

Edilii constănţeni au amenajat în anii 1900, în Portul Tomis, plaja Duduia, cu cabine separate pentru bărbaţi şi femei. „Duduia“ era soţia celui care administra plaja. Ea vindea bilete, închiria vestiare, şezlonguri şi umbrele. Toţi îi ziceau „Duduia“ şi aşa a rămas numele plajei.

Plaja şi-a schimbat ulterior denumirea în Golful Delfinilor, întrucât la acea vreme veneau mulți delfini aproape de țărm, spre încântarea turiștilor, apoi Golful Pescarilor.

Plaja Mamaia a fost amenajată mult mai târziu. Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc în august 1906 şi tot atunci s-au amenajat primele spaţii turistice.

Plaja Tataia

Edilii nu au renunţat nici la dezvoltarea turismului în Constanţa. Aşa a apărut Plaja Tataia în perioada interbelică, situată în spatele Universităţii Ovidius din prezent. În apropiere se afla Parcul Tataia, pe fostul Bulevard Regina Maria. Într-o publicaţie de epocă, se spune că plaja era „în partea de sus a oraşului. E plaja Tataia, amenajată cu multă îngrijire. Are cabine de zid şi o potecuţă pitorească coboară din Parcul Tataia la mare. Multă lume frecventează această plajă“.

O altă plajă vestită, Wartanoff, era situată în partea de nord a plajei Modern din prezent. Ulterior, s-a extins spre nord, devenind Plaja Domniţa Ileana (după numele fiicei lui Ferdinand I), dezvăluie arhitectul Radu Cornescu. După apariţia Plajei Modern, Domniţa Ileana a dispărut, dar partea dinspre nord s-a extins şi noua plajă s-a numit „Trei Papuci“. Denumirea sectorului de plajă vine de la faptul că ea era la trei papuci distanţă de casele contănţenilor.

O altă plajă din nordul oraşului Constanţa a fost denumită „Duduia”, în amintirea celei vechi din zona Portului Tomis, apoi rebotezată „Diana”.

La Muncitorul

Plaja Modern se numea inițial „Muncitorul“. Arhitectul Radu Cornescu spune că au mai existat cel puţin încă patru zone unde se făceau, pe vremuri, băi de mare. Una era Plaja de la Vii, în dreptul Porţii 5 a Portului Constanţa, şi alta la Poarta 2.

Când administraţia românească a intrat în Constanţa, a găsit lângă portul englezesc o plajă pe care o foloseau mai ales englezii, deoarece era în perimetrul concesionat lor de către Imperiul Otoman. Această plajă a dispărut odată cu ridicarea Portului Constanţa (1896-1909). Arhitectul a mai găsit în Arhivele Statului faptul ca între 1878 şi 1900 au existat două „instalaţiuni” balneare pe faleză.

 La prima se ajungea chiar pe stâncile care astăzi sunt sub actualul Cazinou. A doua era între Hotel Carol (actualmente Comandamentul Marinei) şi Palatul Sturdza (între timp dispărut).

Bărbații și domnițele, sectoare separate

La început, erau sectoare destinate femeilor şi bărbaţilor. Dintr-o adresă a Primăriei Constanţa din 6 iunie 1923, care se găseşte la Arhivele Naţionale, aflăm că era interzisă baia în comun. Pentru a nu lăsa loc de interpretare, municipalitatea stabilise ca partea din stânga a pavilionului să fie destinată bărbaţilor, iar cea din dreapta femeilor. Regula se aplica şi la băile de soare, care însă nu erau permise pe plaja din faţa bufetului, ci numai în dreptul cabinelor.

De asemenea, era interzis ca o persoană să intre în „bae“ fără costum. În costum de baie turiştii anului 1923 puteau să stea doar pe plajă şi nu să se plimbe pe pod sau să treacă în costumaţie sumară prin faţa bufetului.

Plajă cu taxă și colac de scăpare

Pe primele plaje ale Constanţei cine venea la plajă plătea o taxă de şapte lei. Nici locuitorii săraci nu au fost uitaţi. Altfel, cei care nu aveau bani să plătească taxa modică de şapte lei puteau merge în zona plajei delimitată de strada 11 Iunie (strada Cuza Vodă de astăzi) până la mahalaua ţăgănească (zona hotelului Sport de pe strada Mircea).

În Ordonanţa nr. 5502 semnată de primarul E.C. Schina la data de 5 august 1899, scăldatul în marea liberă a fost interzis, localnicii şi turiştii putând merge doar la stabilimentele de băi amenajate şi unde existau barcagii.

Plaja Muncitorul FOTO deutschefotothek

Barcagiii erau plătiţi de primărie. În documentele de la Arhivele din Constanța apar Mihail Constănţeanu, în anul 1893, şi pe Gheorghe Aslan, ce făcea serviciul de barcagiu la băile de la Vii, cu barca sa, pe timpul sezonului din anul 1896.

Dintr-un alt document de arhivă ne dăm seama că postul de barcagiu la băi era destul de dorit. Iată un fragment dintr-o cerere depusă la primărie în septembrie 1899: „Subsemnatul Ioan Gheorghiu din oraşul Constanţa, informându-mă că la această onor primăriei se cere un barcagiu pentru sezonul băilor de la viile acestui oraş, fiind locul vacant şi cum eu dispun pentru asemenea întreprindere care am o barcă proprietate a mea. Întrunesc toate condiţiunile şi dovedesc că sunt singurul barcagiu român în oraşul Constanţa”.

În anul 1899, un anume Anastase spune că a fost doi ani barcagiu la Vii. „Prin prezenta respectuos să binevoiţi a mă angaja şi pentru anul acesta pentru a păzi cu barca mea la băile de la vii“, solicită el.

Colac de scăpare

Şi la începutul anilor 1900 viaţa turiştilor era lăsată în seama barcagiilor. Dintr-un contract încheiat la 5 iulie 1923, aflăm că domnul Nicolin Hristu se angajează a face serviciu de pază cu o barcă de salvare cu doi oameni la băile de la Mamaia pe timpul sezonului. „Barca trebuie să fie prevăzută cu toate aparatele de salvare: colac de scăpare, frânghii, ancore“, se cere în actul oficial.

Primul și ultimul tren

Barcagiul trebuia să fie la datorie înainte de sosirea primului tren și misiunea lui se încheia după plecarea ultimului tren. „Domnul Nicolin Hristu îşi ia angajamentul a fi la dispoziţia scăldătorilor cu o barcă la stabilimentul de băi de la Mamaia, înaintea de sosirea primului tren şi nu va părăsi plaja decât după plecarea ultimului tren“.

Cu timpul au apărut și medici pe plajă. „Antreprenorul D Nicolaescu a cerut un medic pentru a acorda ajutor turiştilor, iar un altul cere ca să se monteze încuietori cu chei la cabine, întrucât mulţi turişti s-au plâns de faptul că le-a dispărut multe obiecte din cabine“, conform unui document de arhivă.