Hotelurile-ruină din sudul litoralului vor fi supraimpozitate cu până la 500%. Ce sume se vor plăti
0Reprezentanţii mediului de afaceri spun că decizia unică de pe litoral a Primăriei Mangalia nu îi va determina pe proprietari să-şi renoveze hotelurile sau să-şi întreţină terenurile, întrucât sancţiunea este mică, ea fiind aplicată la o valoare de inventar pe măsură.
Primarul Mangaliei, Cristian Radu, promite turiştilor o nouă faţă a sudului litoralului, după ce, într-o şedinţă de Consiliu Local din decembrie 2021, a fost votată supraimpozitarea hotelurilor şi terenurilor neîngrijite cu până la 500%. „Veţi vedea de la anul o schimbare majoră. Am lucrat un an la această hotărâre de consiliu local, pentru a nu fi contestate măsurile. I-am tot avertizat pe agenţii economici şi pe persoanele fizice care deţin aproape 250 de active din staţiunile din sudul litoralului, dar şi din oraşul Mangalia. Unii dintre ei au înţeles, alţii nu prea“, spune edilul.
Spre exemplu, un hotel care avea stabilit un impozit de 7.800 de lei, este acum supraimpozitat cu 31.200 de lei, majorarea fiind de 300%. Pentru un teren de 500 mp, din zona A, impozitul era de 520 de lei, iar la supraimpozitare, suma a crescut la 3.120 de lei. Din păcate, Primăria Mangalia nu are o listă cu toate aceste active, hoteluri sau terenuri, întrucât, spun angajaţii municipalităţii, ei deţin lista cu societăţile pe numele cărora se află spaţiile neîngrijite.
„În Saturn nu s-a investit un leu timp de 50 de ani“
În perioada comunistă, staţiunile din sudul litoralului, Neptun, Saturn, Venus, Olimp, dar şi Cap Aurora, atrăgeau anual mii de turişti români şi străini. După Revoluţie, zona de sud a litoralului a devenit o „Cenuşăreasă“, statul român închizând ochii an după an la degradarea hotelurilor, la lotizarea şi vinderea a hectare întregi din Pădurea Comorova, la „maghernizarea” staţiunilor, altădată perle ale litoralului românesc. Cum s-a ajuns aici? În 1990, statul român a lăsat administrarea structurilor de cazare, ale restaurantelor, pe mâna celor care erau angajaţi ai hotelurilor: directori, dar şi şefi de sală. Complexurile hoteliere s-au împărţit pe bucăţi, au trecut dintr-o administrare în alta, dintr-o formă de privatizare în alta. Dacă mulţi ani încă s-au scos bani din vechile structuri de primire comunistă, în virtutea inerţiei, nimeni n-a investit nimic în modernizarea lor aproape trei decenii. Însuşi primarul Mangaliei, Cristian Radu, spunea că „în Saturn nu s-a investit un leu timp de 50 de ani“.
Litoralul altădată Colecţie Vederi din trecut
Privatizarea lui Agathon, un fiasco
O altă decizie de privatizare, care s-a dovedit a fi un fiasco, poartă semnătura fostului ministru al Turismului Dan Matei Agathon. Jumătate din hotelurile faimoase au fost vândute la licitaţie publică cu strigare în schimbul a 45 de milioane de euro. Unele sunt şi acum în ruină. Printre afaceriştii celebri care le-au cumpărat s-au numărat Ovidiu Tender, Ioan Niculae şi fraţii Ioan şi Viorel Micula. Ultimii au obţinut nu mai puţin de 12 hoteluri de pe litoral, la un preţ derizoriu. În sudul litoralului, cei doi fraţi Micula au devenit proprietarii hotelurilor Banat, Slatina şi Craiova din Olimp şi Terra, Caraiman, Clăbucet, Prahova, Romanţa şi Bâlea din Neptun. La sfârşitul anului 2017, mai multe hoteluri aparţinând fraţilor Micula au fost scoase la licitaţie de Fisc, din cauza datoriilor la bugetul de stat. Unele au fost cumpărate de investitori şi au fost renovate în ultimul ceas, însă au mai rămas ruine în sudul litoralului, pentru care proprietarii vor achita impozite mai mari chiar şi cu 500%.
Complex vestit din Neptun, vândut la metru pătrat
Linica Stan, preşedinta Organizaţiei Patronale Mangalia, este de părere că decizia este una foarte bună, însă spune că această sancţiune nu va rezolva problema activelor abandonate. „Nu ajută cu nimic supraimpozitarea, dar este un semnal de alarmă: poate se trezesc proprietarii acestor hoteluri şi terenuri şi mai fac şi ei ceva“, spune Linica Stan.
Ea a explicat că un agent economic din sudul litoralului care deţine un hotel cu 100 de camere achită anual la buget peste 100.000 de lei, chiar şi 200.000 de lei, întrucât valoarea de inventar este mare. În cazul hotelurilor ruină, a complexurilor abandonate, şi valoarea de inventar a acestora este mică şi, prin urmare, şi impozitul este la fel. „Pentru cei care de 30 de ani nu fac nimic nu reprezintă nimic această decizie. Am mai auzit discuţii de genul: «Dacă o să-i punem impozitul aşa de mare cum îl ajutăm?» Păi, eu zic aşa: putea să se ajute singur, de 30 de ani“.
Litoralul altădată Colecţie Vederi din trecut
Şi în sudul litoralului sunt situaţii particulare, de pe urma cărora are de suferit tot turistul, care achită şi o taxă de staţiune de cinci lei pe zi şi care, în plimbările de seară sau în drumul spre plajă, trece pe lângă focare de infecţie, pe lângă ruine unde îşi fac veacul oameni ai străzii sau câini vagabonzi. În această situaţie de află, spune Linica Stan, fostul Complex Prichindel din Neptun, vândut pe loturi de 14 metri sau pe multiplu de 14. Activele deţinute de persoane fizice sau juridice au ajuns o ruină, dar, pe de altă parte, este şi greu să investeşti într-o suprafaţă atât de mică. Pe de altă parte, nici actuala stare de lucruri nu mai poate continua. „Investitorii au fost somaţi de ani de zile, însă, cum impozitul era mic, nu le-a păsat. Următorul pas, dacă nu plătesc, este punerea activului sub sechestru şi apoi executarea“.
Sunt şi voci care spun că supraimpozitarea nu este o soluţie. Constantin Dumitraşcu, fost şef al Agenţiei de Turism Mamaia, spune că această măsură nu va schimba nimic, ci doar va aduce bani la bugetul local. „După ce turismul este mort, îi mai dai şi tu una în cap şi mă refer aici la investitorii mici şi mijlocii. Problema este cum s-a făcut privatizarea, or privatizare mai proastă ca în turism nu a cunoscut România. Ar fi trebuit să fie clauze clare în contract: dacă vreme de cinci ani nu faci nimic, îţi este luat hotelul“, este de părere Dumitraşcu.