Campusurile școlare de la țară, o idee care deja funcționează. „Trebuie să știe clar cărei populații școlare se adresează”
0Construirea de campusuri școlare în mediul rural care să crească accesul la educație de calitate, exprimată recent de ministrul Daniel David, a mai fost expusă de-a lungul timpului. Astfel de campusuri chiar există, iar beneficiile sunt evidente.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a vorbit recent despre nevoia de a schimba „arhitectura” școlilor din mediul rural, unde populația școlară scade, astfel încât să se micșoreze decalajele între urban și rural. O posibilă soluție ar fi construirea de campusuri rurale, a spus ministrul, în care să fie aduși elevi de la mai multe școli din mediul rural, iar aceste campusuri, dotate nu doar cu săli de clasă, ci și cu internat și cantină, să acopere o zonă de 50-70 de kilometri. „Avem microbuzele școlare, unii pot merge la sfârșit de săptămână acasă. Atunci putem avea efectul pe care l-a avut reforma lui Spiru Haret”, a spus ministrul, invitat în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi 24.
Ideea campusurilor școlare nu este nouă, implementarea s-a mai încercat, iar în unele școli, cel puțin în parte, funcționează.
În localitatea Cumpăna, din proximitatea municipiului Constanța, funcționează de aproape 10 ani un campus. A fost construit, spune viceprimarul localității, Florin Neagu, cu 8 milioane euro. „E compus dintr-o clădire școală cu 24 de săli de clasă, are sală de sport proprie, cămin internat cu vreo 200 de locuri, atelier pentru practica copiilor, cantină, garsoniere pentru profesori. E foarte modern”, a spus edilul.
Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna are elevi începând de la clasa pregătitoare și până la clasa a XII-a. Construcția campusului este în mod evident un câștig, doar că acesta funcționează fără componenta de internat, pentru că sunt preponderent elevi de la nivelul localității, iar la învățământul profesional și liceal, și din localitățile vecine.
„Internatul este populat doar vara, pe perioada vacanțelor. Se fac schimburi, parteneriate, inclusiv cu școli din Republica Moldova”, a adăugat viceprimarul localității.
Investiția de 8 milioane euro a rezolvat în schimb o problemă uriașă în Cumpăna: cea a spațiului destinat sălilor de clasă. „Dacă nu era acest campus școlar trebuia să învățăm în patru schimburi, nu ne mai permiteam liceu, pentru că dacă nu ai spații, unde să înveți cu elevii. Ar fi trebuit să renunțăm la liceu și gândiți-vă că sunt copii care nu-și permit să facă naveta. Unii poate din cauza sănătății, chiar dacă sunt microbuze și se decontează naveta”, spune directoarea școlii, Ionela Baciu.
Dacă în alte zone din țară numărul mic al elevilor este principala problemă, de aici nevoia de a lua în calcul construirea de campusuri în care să fie aduși elevi din mai multe localități, pentru a scăpa de învățământul simultan și de risipirea de resurse, la Cumpăna această problemă nu există. În acest an școlar funcționează 62 de clase, iar pentru anul viitor au fost propuse 66.
„La liceu și profesională avem copii și din localitățile vecine. La profesională am propus două clase și le-am făcut, au venit și din altă parte, și elevi de-ai noștri, și la liceu au venit și din altă parte. Avem elevi din Tuzla, Eforie, Topraisar, Movilița. Ei inițial vin la liceu cu medii mici, așa au completat opțiunile și au ajuns la noi cu medii mai mici, nu-și doresc neapărat să rămână la Cumpăna, dar după aceea le place și nu mai vor să plece, rămân până la final”, mai spune Ionela Baciu.
Deși campusul școlar include și garsoniere pentru profesori și internat pentru elevi, pentru ca internatul să funcționeze ar fi nevoie să existe cel puțin 130 de beneficiari. De la acest număr pot fi normate posturi de îngrijitori, pedagog etc., explică directoarea liceului. „În schimb noi folosim spațiile școlare, că asta era durerea la noi, or atunci când a aplicat primăria pe proiecte așa se oferea. Așa însemna campus școlar: internat, cantină, absolut tot. Dar a fost foarte bine că au aplicat, pentru că altfel, vă gândiți, ce făceam? Noi avem 33 de clase la învățământul primar, învață în două schimburi în școala de bază, școala din centru, școala veche. (...) Și încă spațiu ne-ar mai trebui și am înțeles că primăria a pregătit un proiect. Vrea să dărâme clădirea veche, să extindă...”, a mai spus Baciu.
Dacă internatul nu este folosit pe tot parcursul anului școlar, cantina, în schimb, le este de mare ajutor, pentru că aproximativ 1.300 elevi din cei aproape 1.500 câți are unitatea de învățământ beneficiază de masă caldă.
Viceprimarul spune că marele câștig este acela că nu ar mai exista abandon școlar. Ioana Baciu dezvăluie însă că sunt și situații în care, după doi ani de absentat elevii rămași cu situația neîncheiată se consideră că au abandonat. Astfel de situații, destul de puține raportat la numărul total de elevi, apar în special în rândul elevilor de etnie romă, care încă mai sunt căsătoriți foarte devreme, iar fetele, cu sau fără voie, abandonează școala.
„I-am recuperat pe unii dintre ei”, adaugă prof. Ioana Baciu. Ce s-a mai întâmplat în ultimii ani este că, tot în cazul elevilor din rândul etniei, s-a reușit ca părinții să fie convinși să îi aducă pe copii la școală de la 6 ani, pentru că se întâmpla ca aceștia să înceapă școala și la 8-9 ani.
După ce mănâncă, elevii rămân la școală pentru activități remediale, desfășoară și diverse activități culturale și sportive. „Desfășurăm pregătire suplimentară, activități de cerc, mai pregătesc spectacole pentru diferitele activități, muzică, teatru, activități derulate prin PNRAS”, a mai spus Ioana Baciu.
Am întrebat-o pe directoare la ce ar trebui să se gândească profesorii și directorii care iau în calcul campusul ca o variantă de îmbunătățire a serviciilor oferite.
„Trebuie în primul rând să facă o diagnoză a mediului intern, să vadă de ce au nevoie. Trebuie să știe clar cărei populații școlare se adresează, internă sau externă. Dacă aduci din exterior elevi, da, poți să faci și cu internat. Dacă nu, poți să faci proiectul adaptat la nevoile locale, că nu are rost să investești într-o clădire pe care trebuie după aceea să o susții, nu are rost să faci un internat dacă tu nu vei caza niciodată elevi acolo. Nu faci garsoniere pentru profesori dacă faci un sondaj printre profesori și vezi că niciun profesor nu va rămâne în localitate”, a spus Baciu.
„Putem să-i extragem dintr-un mediu care poate nu le oferă aceleași condiții”
Inspectorul școlar general al IȘJ Constanța, prof. Sorin Mihai, spune că ideea campusurilor școlare a fost discutată de mai multă vreme. „Într-adevăr, este o soluție. Se poate crea o unitate de învățământ care să atragă elevi din anumite zone defavorizate în județ, se poate crea o unitate care să le dea posibilitatea elevilor să rămână pe parcursul săptămânii de școală. Dacă avem un campus care are internat, cantină, alte activități, putem să-i extragem dintr-un mediu care poate nu le oferă aceleași condiții și să le dăm posibilitatea să intre de la creșă până la, eventual, învățământ postliceal. Și ar fi nemaipomenit. Noi avem în Constanța campusuri. Avem la Cumpăna, avem și în mediul privat. (...) Prin astfel de campusuri școlare preuniversitare în mediul rural am putea să sprijinim mult mai bine, mai ales că se poate crea pe structura de consorțiu școlar și acolo resursele pe care le au la dispoziție mai multe UAT-uri pot fi direcționate către o astfel de unitate de învățământ care îi va sprijini pe mulți elevi din zona respectivă”, a declarat șeful IȘJ Constanța.
Se încarcă comentariile...
