Biletele-mărturisiri ale deținuților politic, ascunse în zidurile Cazinoului din Constanța, prezentate public
0Până în acest moment, lucrările de reabilitare a Cazinoului din Constanța au scos la iveală două bilete ascunse în ziduri, în perioada 1951, de foștii deținuți politic ce au lucrat la renovarea clădirii. Istoricii spun că nu ar fi singurele și se așteaptă ca astfel de documente să mai fie găsite.
Data de 9 martie marchează atât sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989. Cu ocazia acestei zile, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța a prezentat cele două bilete-mărturii lăsate posterității de către deținuții politici ce au participat la lucrărilor de reamenajare a Cazinoului din Constanța la începutul anilor '50.
Cele două artefacte-mărturii, reprezentând bilete olografe scrise pe hârtie de sac de către deținuții politici și ascunse în pereții Cazinoului, vor face parte, după finalizarea procedurilor de expertizare și conservare, din colecția permanentă a muzeului.
„Artefactele sunt marturii foarte importante ale istoriei recente. Există indicii că astfel de bilete au fost ascunse și la stadion”, spune muzeografa Delia Cornea. Făcând referire la Stadionul Farul Constanța unde, de asemenea, au fost folosiți deținuți politic pentru construirea lui. Stadionul urmează ca în scurt timp să fie demolat.
Muzeograful a amintit de mărturiile civililor care au muncit în urmă cu șapte decenii alături de deținuții politic la renovarea Cazinoului din Constanța. Astfel, din aceste mărturisiri reiese că circa 100 de deținuți politic au fost aduși de la Poarta Albă pentru a munci la Cazinou. Erau cazați în condiții inumane și păziți permanent de trupe armate ale Securității.
„Erau total nevinovați. Erau oameni de cultură acolo. Văzând că nu sunt în stare să facă muncile fizice, trimiteam oameni de ai mei să le facă. Erau păziți de trupe ale securității. Stăteau acolo claie peste grămadă. I-am ajutat cu mâncare, le lăsăm cate un pachet ascuns cu grijă ca să nu fim prinși”, este mărturia unui maistru civil, citată de Delia Cornea.
Primul artefact
Odată cu începerea lucrărilor de restaurare a Cazinoului din Constanța, în primăvara anului 2020, constructorii au scos la iveală dovezi directe că regimul comunist a folosit deţinuţi politic pentru executarea unor lucrări la Cazinou. Astfel, când s-a decopertat cea de-a doua fereastră-scoică (dinspre mare, similară cu cea dinspre Acvariu), în tencuiala căzută s-a descoperit un petic de sac cu o listă care conținea numele câtorva deţinuţi politici care au lucrat la reparaţii.
Bucăţica de sac găsită atunci conţinea următorul text: „Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţi politic din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectul Jojea Constantin (de fapt arhitectul Joja Constantin). Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Sava Nicolae, Pop St. Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu“.
Al doilea artefact
Ascunsă într-o cutie de chibrituri, mărturisirea lui Iuliu Marton (ultimul nume care apare în documentul precedent) a fost scrisă în limba germană o limbă pe care o cunoștea, cel mai probabil, din zona natală – localitatea Unirea (Bistrița). Biletul a fost descoperit pe 2 martie 2023, iar după patru zile a intrat în patrimoniu MINA.
„Iubite prieten ce vei găsi aceste rânduri, Dumnezeu să te binecuvânteze. Sunt aici ca deținut politic din 1951, 16 Vll (iulie), până (acum) 1952, II (FEBRUARIE), fiind zidar și ZUGRAV la muncă. Am fost condamnat la 3 (TREI) ani și de la 10 a l-a (ianuarie) 1949 viața mea este în mâinile Domnului, căci liber nu voi fi prea curând. Dar Dumnezeu este milostiv. Cu salutări, Marton Iulius, domiciliat la Heltau-Cisnădie, lângă Hermannstadt-Sibiu".
În arhivele Asociației Foștilor Deținuți Politic din Sibiu, numele lui Iuliu Marton nu apare, ceea ce îi contrariază pe cei care reprezintă organizația. Spun că au arhivele actualizate și că, cel mai probabil, informații despre deținutul care a lucrat la Cazinou se pot obține de la primăria de domiciliu.
„La noi nu apare ca fiind înscris. Nu avem o altă situație. Sunt doar de un an de zile la asociație și am pus la punct arhivele și documentele, și am căutat acum în registre și nu l-am găsit. Ar trebui să mergem la Primăria din Cisnădie, să căutăm când și unde a trăit, altfel nu avem cum, nu este deloc ușor să aflăm mai multe amănunte”, a declarat pentru „Adevărul” Nina Malaiu, reprezentanta Asociației.
Iuliu Marton, conform fișei matricole penală din arhiva Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, s-a născut la 7 mai 1902 în Aldorf (Unirea), raionul Bistrița, părinții săi fiind Pantelimon și Ana. La data arestării, era zidar de profesie și locuia în Cisnădie. Muncitorul era căsătorit cu Ermina, cu care avea un băiat și patru fete.
Fiul unui vopsitor și al unei casnice, Iuliu (1,69 înălțime, fața smeadă, ochi albaștri și păr castaniu), deși nu a făcut politică, a fost arestat în 1949, pe când avea 47 de ani. Motivul oficial: furtul. Dar, fișa penală poartă ștampila de „politic”.
În acest moment, istoricii iau în calcul ca ambele bilete să fi fost scrise de aceeași persoană – Iuliu Marton – dar pentru dovedirea acestui lucru se va apela la o expertiză grafologică.
Artefactele trebuie declarate
„Este un document care atestă câteva gânduri din existența unui om care a avut curajul de a lăsa niște rânduri pentru posteritate”, spune Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța. El speră ca și alte asemenea mărturii să fie scoase la lumină în perioada următoare.
Din punct de vedere legal, artefactele descoperite în zidurile Cazinoului din Constanța trebuie declarate imediat la Direcția Județeană de Cultură, apoi acestea ajung în custodia Muzeului.
Se încarcă comentariile...
