Noua lege a educaţiei şi scandalul plagiatului. Rectorul UBB: „Avem două paradigme prost implementate”
0
CNATDCU, Comisia din Ministerul Educaţiei care a propus anularea titlului de doctor pentru politicieni de frunte, având în analiză doctoratul premierului Ciucă, rămâne, conform noii legi a educaţiei, fără atribuţii în acest sens. Analizele de plagiat vor fi făcute de către comisiile de etică din universităţi.
Noua lege a educaţiei superioare, aflată acum în dezbatere publică, prevedere că atribuţiile CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare) privind analizarea plagiatelor sunt transferate către universităţi.
Articolul 157 din proiectul de lege prevede: „Sesizările privind abaterile de la normele de etică şi deontologie profesională sunt analizate la nivelul instituţiei de învăţământ superior de Comisia de etică de la nivelul acesteia”.
În articolul următor se arată că printre sancţiunile care pot fi aplicate de Comisiile de etică de la nivelul universităţilor se numără şi „măsuri în vederea anulării titlului de doctor.” Comisiile nu pot anula titlul de doctor. Dacă constată plagiatul, Comisia comunică rectorului decizia, iar acesta trebuie să acţioneze în instanţă în acest sens.
Motivul pentru care trebuie să se ajungă în instanţă pentru anularea titlului de doctor este decizia Curţii Constituţionale, care s-a pronunţat în acest sens, zilele trecute.
Ce universitate şi-ar sancţiona conducătorii de doctorat?
Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, a comentat pentru „Adevărul” prevederile articolului 157 din noua lege care spun că sesizările privind abaterile de la normele de etică şi deontologie profesională sunt analizate la nivelul Comisiei de etică din universitate:
„Se pune întrebarea ce universitate ar sancţiona conducătorii de doctorat? Aceşti conducători sunt persoane cu influenţă în conducerea universităţilor, membri în forurile de conducere ale acestora. Ei numesc şi salarizează comisiile de etică. Să aşteptăm ca membrii comisiilor de etică să muşte mâna care le dă de mâncare? Imposibil aşa ceva. Dacă trece legea, devoalarea şi sancţionarea plagiatelor în tezele de doctorat rămân un capitol închis”, conchide expertul în educaţie.
David: „Ambele paradigme sunt prost implementate”
„Adevărul” l-a întrebat pe Daniel David, rectorul celei mai mari şi mai bine clasate în topuri internaţionale universitate din România - UBB- care este părerea lui despre această situaţie.
David a susţinut că există două modele diferite: situaţia actuală, în care CNATDCU analizează suspiciunile de plagiat, iar din luna iunie, conform Curţii Constituţionale, decizia finală este luată de către instanţă; şi situaţia propusă, în care Comisiile de etică ale universităţilor analizează suspiciunile de plagiat, iar decizia este luată de către instanţă.
Concluzia lui David este că ambele paradigme sunt prost implementate.
Pe de o parte, „reglementările actuale au birocratizat atât de mult organizarea/funcţionarea CNATDCU, încât instituţia este frânată major în ceea ce ar trebui să facă!”
De cealaltă parte, „noua lege nu propune o deblocare a funcţionării CNATDCU, ci o altă paradigmă, complet diferită, în care accentul se pune pe universităţi, CNATDCU rămânând doar cu elemente de standardizare, monitorizare şi eventual control”.
Problema este, spune David, că „noua lege nu asigură clar independenţa şi calitatea CNATDCU în astfel de procese, cu implicaţii negative mai ales în condiţiile în care nu în toate universităţile româneşti integritatea şi performanţa academică (corect înţeleasă) sunt parte centrală a culturii organizaţionale.” Cu alte cuvinte, David atrage atenţia asupra faptului că la multe universităţi din România am putea avea surpriza ca analiza plagiatelor de către Comisiile de etică ale universităţilor să nu fie obiectivă.
Concluzia rectorului UBB: „Avem două paradigme, ambele prost implementate! Personal prefer paradigma a doua, dar bine implementată (nu aşa cum apare acum în lege! – de aceea UBB va face sugestii în acest sens), dar înţeleg şi pot accepta încă o perioadă necesitatea primei paradigme (pe care însă aş dori-o mai funcţională pe linia simplităţii/transparenţei/celerităţii – şi aici vom avea sugestii concrete).” Vezi aici întreaga analiză.
UBB: „acţiunile politicului afectează etica academică”
Când Curtea Constituţională a decis, în iunie, că titlurile de doctor vor fi anulate doar în instanţă, UBB a emis un comunicat de presă în care condamna „acţiunile politicului care afectează etica academică, demarate cu mai mult timp în urmă, dar culminând cu recenta decizie a Curţii Constituţionale, care complică măsurile ce se pot lua în contextul plagiatului”.
În comunicat se susţine că practicile academice internaţionale prevăd că retragerea titlului de doctor se fac de către instituţia care l-a acordat, iar apoi cei nemulţumiţi se pot adresa instanţei. „Curtea a stabilit că retragerea se poate face doar de către instanţă (sigur, dacă o mai sesizează cineva), complicând astfel procesul şi schimbând esenţa etică a unui astfel de demers”, se arată în comunicat.
David a explicat pentru „Adevărul” că „Retragerea titlului de doctor era oricum un proces complicat şi birocratizat. Această decizie (a Curţii Constituţionale-nr) îl complică şi îl birocratizează şi mai mult”.
David a mai precizat că înainte de decizia Curţii Constituţionale, retragerea titlului de doctor se făcea de către Ministerul Educaţiei (Prin CNATDCU), iar cei nemulţumiţi se puteau adresa instanţei. „Acum, retragerea se poate face doar de către instanţă (dacă este sesizată de cineva). Ca principiu general, UBB crede că cel care conferă titlu este cel care trebuie şi să-l retragă, iar cei nemulţumiţi se pot adresa instanţei. Dincolo de acest principiu, procedurile trebuie să fie rapide, obiective, transparente şi în acord cu bunele practici europene/internaţionale”.
Întrebat despre efectele acestor intervenţii ale politicului în chestiuni de etică universitară asupra imaginii universitarilor din România în Vest, David a spus: „Una foarte proastă! Suntem întrebaţi adesea despre aceste lucruri în contextul internaţional în care ne aflăm şi se naşte o suspiciune generalizată şi nemeritată asupra întregului mediu academic românesc”.
Zegrean: „Eu mai multă încredere am în justiţie decât în minister”
„Titlurile de doctor sunt acte semnate de ministrul Educaţiei. Curtea a asimilat acest act cu un Ordin de ministru, care este un act administrativ irevocabil. Astfel, pentru a-l anula e nevoie de o decizie a instanţei. Astfel, Curtea a decis că doctoratul, la fel ca orice act administrativ, poate fi anulat doar în instanţă”, a explicat Zegrean. Judecătorul crede că se restabileşte echilibru: „Eu cred că nu e normal să laşi la mâna CNATDCU această decizie, pentru că practic laşi la mâna ministrului, care numeşte CNATDCU”. Singura problemă pe care o vede Zegrean e faptul că justiţia se mişcă foarte încet: „Poate dura şi 10 ani”. El a mai susţinut că judecătorii vor cere expertize judiciare în vederea luării deciziilor. „Există experţi judiciari într-o gamă foarte largă de domenii”, a precizat el.
În concluzie, Zegrean a susţinut „eu mai multă încredere am în justiţie decât să în ministerul Învăţământului. Cu ani în urmă în 2008, când Curtea a decis ca decizia de colaborator al Securităţii să nu fie luată de CNSAS cu de instanţă, a fost un scandal imens. Mircea Toma şi alţi activişti ne-au dat foc la portrete în piaţă. A trecut scandalul şi e mai bine aşa”.
Problema acum este dacă va mai sesiza cineva instanţa, în condiţiile în care universităţile vor trebuie să-şi sancţioneze proprii conducători de doctorate.
Profesorul universitar Dorin Isoc (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), preşedintele GRAUR (Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară), un ONG înfiinţat în anul 2004 în Cluj-Napoca care are ca scop combaterea plagiatului, imposturii academice şi abuzurilor de orice fel în viaţa universitară, a susţinut pentru „Adevărul” că marea problemă pe care o au acum universităţile, mult mai mare decât cea a doctorilor care plagiază, sunt profesorii care au plagiat şi plagiază şi care sunt protejaţi de instituţiile de învăţământ. Profesorul crede că universităţile nu-şi vor sancţiona proprii conducători de doctorat. În ceea ce priveşte trecerea deciziei de plagiat la judecători, Isoc susţine că aceştia nu au expertiză de a se pronunţa.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
