Andrei Klein, cel mai mare colecţionar de vederi al Clujului

Clujeanul şi-a achiziţionat primele vederi cu oraşul de pe Someş la vârsta de 15 ani. Acum deţine o colecţie unicat ce numără peste 1.000 de bucăţi editate în perioada 1890-1940.

Clujeanul Andrei Klein a văzut lumina zilei departe de Cluj. Familia sa de origine evreiască a fost mai întâi persecutată, şi ulterior deportată în Transnistria, în lagărul de concentrare Mogilev-Podolskiy, în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial. În acest lagăr s-a născut Andrei în 1942. Trei ani mai târziu, clujenii au revenit în oraşul natal, unde tatăl lui şi-a continuat pasiunea de o viaţă – colecţionarea de timbre.

„Am moştenit această pasiune colecţionarea de diverse lucruri de la tatăl meu care de când eram mic mă punea să-l ajut. La 15 ani am început şi eu să achiziţionez primele fotografii“, povesteşte el.

Lecţii de la cel mai mare fotograf al Clujului

Din perioada liceului, „tutorele“ lui Andrei Klein în domeniul fotografiei a fost unul dintre cei mai mari fotografi ai Clujului, Denes Szabo. „Profesorul meu a fost cel mai important fotograf al Clujului în perioada 1930-1970. Îi plăcea să fotografieze oraşul, iar vederile lui erau vândute în toată lumea“, povesteşte Andrei Klein.

De la prima fotografie cu oraşul, Andrei a ajuns să deţină câteva sute până în anul 1970, când a emigrat în Israel. Nu a putut să le ia cu el, motiv pentru care în noua ţară a început să le colecţioneze din nou. Ulterior a revenit la Cluj, iar acum deţine o colecţie de 840 de vederi şi alte câteva sute de fotografii cu Clujul anilor 1890 – 1940.

„Unele vederi au o valoare extraordinară pentru că pe ele se pot vedea anumite clădiri care nu se mai găsesc în prezent. Pentru mine această colecţie e ca o dragoste şi mă bucur că soţia m-a ajutat “, povesteşte Klein. O mare parte din vederile colecţionarului au fost expuse la două expoziţii intitulate „Clujul de altădată“ desfăşurate în lunile martie şi septembrie.

Ce-i place
Îmi place natura, arta, teatrul, opera, dar să şi citesc literatură în limbile română, maghiară şi ebraică.

Ce nu-i place
Nu-mi place mârşăvia oamenilor pentru că am avut mai multe experienţe neplăcute cu astfel de personaje.
întrebare şi răspuns

Ce intenţionaţi să faceţi cu această colecţie?
În niciun caz nu o voi vinde. Nu ştiu ce va fi după mine şi soţie... Am un nepot supradotat intelectual care însă, în timpul liber se preocupă doar de calculator.