FOTO La Aluni┼č se afl─â cea mai veche biseric─â rupestr─â din Rom├ónia unde ├«nc─â se sluje┼čte. A fost s─âpat─â ├«n st├ónc─â, ├«n locul unde era ascuns─â o icoan─â

0
0

Mun┼úii Buz─âului ascund ├«n zona m─ârginit─â de localit─â┼úile Aluni┼č, Nucu ┼či Bozioru aproximativ 30 de locuin┼úe rupeste. Dintre acestea, cea mai cunoscut─â este biserica din Aluni┼č, care func┼úioneaz─â de peste 700 de ani, fiind una dintre pu┼úinele l─âca┼čuri s─âpate ├«n piatr─â ├«n care ├«nc─â se mai ┼úin slujbe. O legend─â spune c─â biserica a fost s─âpat─â ├«n st├ónc─â de doi ciobani, ├«ndemna┼úi de o for┼ú─â divin─â.

Satul Aluni┼č se afl─â ├«n comuna Col┼úi, jude┼úul Buz─âu, la aproximativ 150 de kilometri distan┼ú─â de Bucure┼čti. Localitatea este ├«nconjurat─â de numeroase vestigii rupestre, toate pres─ârate ├«n jurul culmii Iv─âne┼úu, pinten paleogen de circa 1.000 metri ├«n─âl┼úime, format din gresie.

Printre acestea se afl─â ┼či o biseric─â foarte veche, ├«n care preotul s─âv├ór┼če┼čte sfintele slujbe ┼či ├«n zilele noastre. Face parte din circuitul monumentelor rupestre din Rom├ónia.┬á

Biserica Aluni┼č a fost s─âpat─â ├«ntr-un masiv st├óncos de c─âtre doi ciobani, Vlad ┼či Simion, pe la anii 1274, 1275. L─âca┼čul a fost atestat documentar la anul 1351 ┼či a fost schit de c─âlugari p├óna ├«n 1871, c├ónd a devenit biserica satului Aluni┼č. Aceasta a avut ┼či are hramul "T─âierea Capului Sf├óntului Ioan Botez─âtorul".┬á

├Äntre anii 1840 ┼či 1850, s-a construit pridvorul de lemn la intrarea ├«n biseric─â. Acesta se afl─â ├«n exteriorul st├óncii ┼či este perpendicular pe biserica s─âpat─â ├«n piatr─â. Naosul ┼či altarul sunt s─âpate ├«n st├ónc─â, cu tavan boltit, desp─âr┼úite de doi pila┼čtri. Pe unul scrie cu chirilice "Ma(teio) leat 7056" (1548). Pe peretele nordic al altarului se afl─â alt─â inscrip┼úie, ├«n paleoslav─â, din care se disting doar numele ctitorilor legendari Simion ┼či Vlad, precum ┼či al ieromonahului Daniil.

image

Dup─â anul 1871, l─âca┼čul cre┼čtin a devenit biseric─â parohial─â, a┼ča cum este ┼či ├«n prezent.

Biserica are form─â de nav─â, cu tavan boltit. Absida altarului este mic─â, prevazut─â cu Sf├ónta Mas─â, Proscomidiar, firide pentru vase cultice, precum ┼či cu fereastr─â. Naosul are de asemenea fereastr─â, pentru iluminarea stranei c├ónt─âre┼úului ┼či pentru aerisire.┬á

image

În anul 1870, s-a pus o catapeteasmă din lemn de stejar, cu icoane din tablă de zinc, de către ieromonahul Eftimie Ciolăneanu. Pridvorul-pronaos este împodobit cu picturi, tot pe tablă de zinc.

Biserica face parte dintr-un complex care este format din biseric─â, dou─â chilii s─âpate ├«n st├ónc─â ┼či ├«nc─â cinci nedatabile, din care trei neterminate, una astupat─â cu bolovani ┼či alta pe culme, pentru str─âjuire.

image

Documentele istorice care fac referire la aceast─â biseric─â dateaz─â din Evul Mediu ┼či constau ├«n danii, litigii ┼či acte comerciale. Printre ele se afl─â ┼či un hrisov al domnitorului Mihnea Turcitul, din 1586-1587, prin care so┼úia lui, doamna Neaga, ├«nzestreaz─â schitul, f─âc├óndu-l m─ân─âstire.┬á

Din documente, mai afl─âm c─â ├«ntre anii 1649 - 1668 are loc o l─ârgire a bisericii ini┼úiale ┼či apar litigii cu mo┼čnenii din Sibiciu. ├Än secolul al XVII-lea sunt consemnate litigii cu mo┼čnenii din Sc─âeni, care recunosc ├«nc─âlcarea hotarelor ┼či dau ├«n 1652 "pentru odihna m─ân─âstirii" un zapis c─â "nu avem treab─â" ├«n lacul lui Samar, al Aluni┼čului. ├Än 1699, Tudor cu feciorii vinde 60 stanjeni "ocina bun─â ┼či dreapta" la Bozior ├«n Scaeni.

Potrivit legendei, biserica a fost s─âpat─â ├«n st├ónc─â de doi ciobani, Vlad ┼či Simion, care ├«┼či p─â┼čteau turmele prin aceste locuri. Se zice c─â unul dintre p─âstori a avut un vis ├«n care era ├«ndemnat s─â sape ├«n piatr─â, ├«ntr-un anume loc, deoarece acolo va g─âsi icoana Sfintei Fecioare Maria.┬á

Ciobanul a f─âcut ├«ntocmai ┼či a g─âsit, ├«ntr-adev─âr, icoana. Acest fapt l-a determinat s─â sape ├«nc─âperea bisericii, ├«mpreun─â cu cel─âlalt cioban ┼či cu ajutorul nemijlocit al s─âtenilor.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite