Cât de mult poluează condusul agresiv și cel de tip sportiv. Explicațiile experților
0Condusul agresiv în trafic presupune unele manevre specifice tipului de condus sportiv. Acesta este rezervat piloților de raliu, fiind de fapt foarte periculos în trafic, dar și pentru calitatea aerului.
Oricine conduce o mașină în trafic, a avut cel puțin odată ocazia să-i vadă pe cei pe care-i numim generic „teribiliști” și care conduc extrem de agresiv. Fac manevre bruște, accelerează motorul mașinii la maxim sau pleacă de pe loc în trombă. În raliuri, acest tip de condus se numește „sportiv”. În trafic însă, este complet greșit – spun experții - deoarece generează o poluare foarte mare.
Potrivit specialiștilor, atunci când conducem în trepte de viteză mai mici, mașina va emite un volum mai mare de gaze.
„Condusul în trepte de viteză mai mici face motorul să aibă putere mai mare, dar crește consumul de combustibil. Și, crescând consumul de combustibil, poluează mai mult. Volumul de gaze care sunt emanate pe toba de eșapament este mai mare”, explică instructorul auto Doru Balint, din Baia Mare.
Desigur, excepție fac mașinile care sunt construite pentru a fi conduse astfel (cu setare „sport”), la care procesele din motor sunt controlate de un computer care reduce emisia de noxe.
Motorul turat poluează mai mult
Potrivit specialistului, pentru a conduce ecologic e necesar să folosim treptele de viteză superioare. „În trepte superioade de viteză – 4, 5, 6 - motorul este cald, nu are putere la fel de mare, dar scade consumul de combusibil și nu poluează. Se numește un regim optim de funcționare a motorului”, mai spune el.
Referitor la diferența dintre condusul sportiv sau agresiv, instructorul mai spune că e vorba doar de nunanță. De fapt, acest tip de condus este rezervat profesioniștilor, în raliuri, fiind riscant în trafic. „Condusul agresiv sau sportiv presupune că mergi în viteza a treia, turat la 3.000-3.500 rotații pe minut. Într-o treaptă inferioară, turat maxim, motorul se turează, crește puterea, dar crește și consumul de combustibil”, mai arată el.
Desigur, mai spune instructorul, norma de poluare a mașinii este definitorie. „Catalizatorul e un filtru instalat în a doua tobă de eșapament, care reduce noxele emise. În funcție de catalizator, e dată norma de poluare. Mașinile non-euro sunt fără catalizator, iar celelalte, Euro 1, 2, până la Euro 6, au grade tot mai mici de poluare”, mai explică instructorul.
Pe lângă modul de condus, mai spun specialiștii, întreținerea mașinii, schimbarea filtrelor este foarte importantă.
Ce conțin gazele de eșapament
Dar emisiile mașinilor nu înseamnă doar gaze care miros urât și atât. Potrivit specialiștilor, acestea conțin o mulțime de noxe, dintre care unele foarte toxice și chiar cancerigene.
Specialiștii spun că gazele care altă dată se găseau doar în mină și dădeau probleme de sănătate minerilor, le găsim acum în atmosferă, emise de tobele de eșapament ale mașinilor. Potrivit lor, gazele de eșapament conțin hidrocarburi, monoxid de carbon, oxizi de azot sau particule.
De asemenea, formaldehida formică, un alt gaz nociv care este considerat și cancerigen, este emanat de mașini, potrivit prof. dr. ing. Ioan Bud, de la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.
„Gazele astea care erau în mină, minerii erau afectați de aceste gaze, dar acum le avem peste tot Încercați să ștergeți geamul de la un apartament cu ferestre înspre bulevard și să vedeți ce praf se adună acolo. E aldehida formică. Negrul acela, parcă e negru de fum. Imaginați-vă că asta avem și în plămâni. Gazele și praful, toate acelea sunt extrem de toxice”, spune profesorul.
Acest gaz este creat de motoarele diesel. „Sunt vapori grei, iritanți pentru ochi și piele, pătrund prin piele, distrug și modifică pereții sistemului respirator și pot provoca boli grave precum cancerul de piele. Din organism se elimină prin intestine și rinichi, sub formă de acid formic”, mai explică profesorul.
Gazele din mină, azi, în trafic
Monoxidul de carbon, gaz care se găsea și în mină, este toxic și greu de detectat. Este un gaz incolor, inodor (nu miroase), mai ușor decât aerul, puțin solubil în apă. În minerit se forma în urma utilizării explozibililor.
„Este un gaz toxic care distruge capacitatea de schimb gazos între globulele roșii și oxigen, fixându-se de hemoglobină (o proteină esențială, care conține fier și care se găsește în globulele roșii, n.r.) și formând carbohixemoglobina”, mai arată profesorul Bud.
Oxizii de azot sunt gaze mai grele decât aerul, solubile în apă, inodore, dar foarte toxice. În minerit, aceste gaze apar în urma folosirii explozibililor, dar în atmosferă au ajuns după ce au fost produse de motoarele diesel.
„Bioxidul de azot are o mare toxicitate, oxidul de azot se transformă rapid în bioxid de azot în contact cu aerul. Riscul mare al acestor oxizi este faptul că sunt detectați la om la doze foarte apropiate de concentrații periculoase. La acest nivel apar dureri de piept, tuse, vărsături. Intoxicația poate duce la edem pulmonar”, mai arată profesorul Ioan Bud.
Se încarcă comentariile...
