Norbert Josza visează să antreneze Bătrâna Doamnă

Şi-a dedicat viaţa fotbalului din copilărie. După ce a renunţat la jocul din teren şi-a schimbat strategia pentru o carieră aproape de echipele de jucători.

Profil
Născut: 11 ianuarie 1983
Studii: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Familie: Necăsătorit

Era încă pe băncile şcolii când s-a îndrăgostit de sportul rege. La şapte ani juca fără frică pe terenul de beton, când l-a remarcat antrenorul George Damian, de la Clubul Sportiv Şcolar Gloria. S-a înscris în grupa profesorului Dan Bolduma, pe care-l caracterizează drept „al doilea părinte”.

A fost coleg de generaţie cu Adrian Piţ, actualul fotbalist de la AS Roma, între ei fiind pe atunci o frumoasă rivalitate. „Ne certam tot timpul. Antrenorul obişnuia să facă un clasament cu cel mai bun jucător al anului, ieşeam peste el”, mărturiseşte Norbi.

Şi-a dorit, de când se ştie, să devină antrenor de fotbal. Profesorul Bolduma îl desemna să conducă încălzirea colegilor la antrenamente şi meciuri. A realizat că doreşte să ajungă pe „banca suferinţelor” când se afla cu CSS Gloria într-un turneu în Franţa. „Eram pe Coasta de Azur, şi cineva de la noi trebuia să ţină un discurs în faţa tuturor echipelor prezente la turneu. L-am ţinut eu, în limba engleză. Atunci mi-am dat seama că îmi place mult să mă implic în probleme organizatorice”, spune tânărul tehnician.

Retras prematur din iarbă

O carieră promiţătoare pe teren s-a încheiat nefericit. A evoluat ca junior în echipa West Petrom Pecica, alături de George Radu, Dan Boloş sau Adi Sas, apoi a fost cooptat în lotul celor de la Telecom Arad. „Am plecat cu ei în cantonament la Vaţa. Era o formaţie puternică, fotbalişti buni, ca Marius Grad, Nicolae Mitu, Neluţu Ardelean sau Andrei Militaru. După patru zile, am simţit înţepături în picior şi am plecat acasă”, povesteşte Norbi. A ajuns pe masa de operaţie, luând decizia să abandoneze fotbalul de performanţă, din cauza îndelungatului proces de refacere. S-a angajat, pentru a-şi plăti facultatea, evoluând pentru echipe mici, doar pentru plăcerea jocului.

Trecut pe banca suferinţelor

Contactul cu antrenoratul l-a luat în urmă cu patru ani. Dan Bolduma i l-a recomandat lui Alexandru Meszar, managerul clubului Atletico. A lucrat la grupa de copii născuţi în 1995, după care şi-a format propria echipă, din generaţia 2003. „Îmi sunt foarte dragi micuţii, cu energia lor. Câteodată, trebuie să-i mai păcăleşti, când lucrezi la coordonare şi gimnastică. Acum, pentru ei, jocul e totul, e viaţa lor”, spune Jozsa.

I s-a oferit ocazia să lucreze cu Francisc Tisza, omul considerat cel mai bun în materie de copii şi juniori. N-a ratat-o şi are motive să se bucure. „Nu sunt cuvinte suficiente pentru a-i scoate în evidenţă caracterul deosebit. Am învăţat şi învăţ enorm de la el. Îi mulţumesc din toată inima, şi lui, şi lui Alexandru Meszar, pentru că mi-a dat şansa să lucrez cu el”, mărturiseşte Norbi, cu un vis îndrăzneţ în minte: „Peste zece ani, vreau să antrenez UTA”.

Întrebări şi răspunsuri:

Cum e să lucrezi cu Francisc Tisza?
E greu de descris în cuvinte. E ceva extraordinar, e un om dedicat trup şi suflet meseriei şi fotbalului. Iar antrenamentele pe care le concepe sunt de Liga Campionilor, fără exagerare.

Cine au fost modelele tale de antrenori şi jucători?
Cornel Dinu, Răzvan Lucescu, Dan Petrescu şi Francisc Tisza în ceea ce-i priveşte pe antrenori. Iar dintre fotbalişti, îi admiram pe Juan Veron, Alessandro Nesta şi Marco Van Basten.

Ce-i place
Pe lângă fotbal, Norbi e pasionat de muzică. „Îmi plac toate genurile, tot ce e live. Preferata mea e Celine Dion”, spune arădeanul. Îi plac excursiile, tenisul de masă şi să-şi petreacă timpul împreună cu familia.

Ce nu-i place
„Detest oamenii cu două feţe, fără coloană vertebrală. Dacă nu se dedică sută la sută domeniului în care activează, nu are rost”, spune Norbert Jozsa.