Crăciunul din 1596 la curtea Principelui Transilvaniei, din Cetatea Bălgradului

Voievodul care avea să ajungă primul domn al Moldovei, Ţării Româneşti şi Ardealului şi-a petrecut sfârşitul de an 1596 în Cetatea Bălgradului (Alba Iulia). Pe lângă participarea la banchete şi serbări, a urzit şi planuri de încuscrire cu cancelarul de la curtea Principelui Transilvaniei.

Mihai Viteazul şi-a petrecut Crăciunul 1596 în Cetatea Bălgradului(n.r. Alba Iulia), la curtea Principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory (n.r. Alba Iulia era în acea vreme capitala Transilvaniei). Mihai avea statutul de „voievod cu drepturi suverane”, după cum scrie Nicolae Iorga în „Istoria lui Mihai Viteazul“.

Banchete, planuri de încuscrire, sprijin pentru Mitropolia Ortodoxă

Cronicarii vremii consemnau  că „Mihai Viteazul a asistat alături de Sigismund Báthory la slujbele de Crăciun din marea Catedrală romano-catolică din Cetate“.

„În cinstea lui s-au dat banchete, serbări şi s-au tras salve de archebuze(n.r.arme de foc, asemănătoare cu puşca). A primit daruri scumpe, precum şi domeniul şi castelul de la Buia, drept răsplată pentru meritele sale şi loc de refugiu în cazul în care turcii ar invada Ţara Românească“, mai consemna cronicarul amintit mai sus.

Responsabil de protocolul de primire şi cazare a viitorului domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi Moldovei a fost cancelarul Principelui, nobilul de origine română Iosica, cu care Mihai  a ţesut planuri de încuscrire.

Din postura de oaspete al Principelui Transilvaniei, a căutat să sprijine şi Mitropolia Ortodoxă din Transilvania. Reşedinţa Mitropoliei era în acea perioadă în afara zidurilor cetăţii Bălgradului, în zona actuală a străzii Vasile Alecsandri, unde exista şi funcţiona singura biserică a românilor din Alba Iulia. După întrevederea avută cu Mitropolitul Ioan de Prislop, Mihai Viteazul i-a cerut Principelui Sigismund Báthory consimţământul să ridice la Alba Iulia o nouă biserică mitropolitană pentru toţi românii din Transilvania, care să stea sub jurisdicţia Mitropoliei din Târgovişte. Aşa s-au pus bazele Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului, despre care Nicolae Iorga afirma că „a fost cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al neamului românesc de peste munţi” .

Revenirea lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, în 1 noiembrie 1599, este redată într-un adevărat „reportaj" fascinant de către  Nicolae Bălcescu, în „Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul“.   „Apropiindu-se de Alba, locuitorii oraşului şi ai judeţului îl întâmpină cale de o leghe înainte cu multă cinste şi cu daruri. Convoiul domnesc, compus din Mihai, care mergea înainte pe un cal roib, purtând o tunică albă, iar pe deasupra o mantie tot albă şi pe cap având o căciulă cu pene de cocor prinse într-o agrafă de aur. Opt slujitori, îmbrăcaţi frumos, purtau opt cai cu frâiele şi şeile bogat ornamentate, urmaţi de trâmbiţaşi şi lăutari. Urmau apoi boierii călări şi şirurile de soldaţi. De o parte şi de alta a domnului erau steagurile cucerite la Şelimbăr, plecate spre pământ ca simbol al cuceririi Transilvaniei.”

Crăciunul şi Anul Nou 1600, în clădirea nouă a Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului

Domnitorul şi-a petrecut, pentru a doua oară, Crăciunul şi Anul Nou 1600,  în Palatul Principilor din Alba Iulia, devenit reşedinţa sa. De la cronicarii vremii aflăm că a participat  la slujbele religioase desfăşurate în ctitoria sa, clădirea nouă a Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului.

Cancelaria voievodală de la Alba Iulia a emis sub Mihai Viteazul, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în limba latină şi slavă. De la început,  s-a intitulat „Domn din mila lui Dumnezeu, al Ţării Româneşti şi al Ardealului”. Titulatura considerată cea mai completă  a apărut la Alba Iulia,  la data de 6 iulie 1600: „Io Mihai Voievod din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.

Voievodul a fost asasinat pe câmpia de la Turda în august 1601, prin trădare, în tabăra sa de către o mână de mercenari aleşi de generalul Basta, ce a văzut în Mihai un mare rival politic şi un mare conducător de oşti. Episodul domniei de 10 luni a lui Mihai Viteazul în Cetatea din Alba Iulia a stat la baza consituirii la 1918 a statului naţional unitar roman.

Relaţii speciale cu Cetatea Bălgradului

Mihai Viteazul a avut relaţii speciale cu oraşul Alba Iulia şi înainte de vremelnica domnie în Cetatea Bălgradului. O întâmplare amuzantă este prezentată de istoricul Ioan Crăciun, potrivit căruia cronicarul Szamosközy relatează că „boierul român (Mihai Viteazul-n.r.) a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile”.

În semn de preţuire şi respect, primul liceu românesc care a luat fiinţă în Transilvania după 1918, în Alba Iulia,  a primit numele voievodului. Cea mai importantă statuie a domnitorului este amplasată în faţa fostului Palat princiar din Cetate. Tot pe această clădire este aşezat un amplu basorelief care redă, în linii principale, ampla scenă a intrării triumfale a voievodului în Cetatea Bălgradului, în 1 noiembrie 1599.  (Articol scris de NICU NEAG

Reţete de Crăciun de la 1910  pentru pâine, turtă, colăcei umpluţi şi prăjitură cu stafide 

Rituri ale dacilor „coborâte“ în obiceiul „Ceata feciorilor“ de pe valea Mureşului