Viile şi livezile, distruse de vremea rea

Prunele sunt materia primă de bază pentru ţuica de Rădeni, produs cu tradiţie în localitatea botoşeneană. Din cauza frigului, copacii n-au înflorit la timp, iar localnicii preconizează deja scumpirea băuturii, de la 30 la 35-40 de lei litrul de ţuică.

„La vremea asta, prunii trebuiau să-şi scuture floarea şi să înceapă să rodească. Sperăm să-şi mai revină pe parcurs, mai ales că luna viitoare s-a anunţat caniculă", spune Constatin Rădeanu, primarul din Frumuşica. Şi merele de Curteşti sunt ameninţate, fiindcă frigul a întârziat procesul de rodire.

„Pomii sunt înfloriţi de mult şi trebuiau să înceapă să rodească în perioada asta. Acum ne mulţumim că n-a dat îngheţul, că nu mai aveam ce aduna din livadă", explică Florin Gimir, proprietarul celei mai mari livezi de meri din judeţ. Într-un an bun, aici se culeg 23 de tone de fructe la hectar, dar horticultorii cred că producţia va scădea cu cel puţin 30%.

Mai mult, românii vor cumpăra în această vară căpşuni din Turcia şi mere din Polonia, spun producătorii, cărora frigul din ultimele săptămâni le-a dat peste cap afacerile. Probleme sunt şi la culturile de grâu şi de porumb. „Culturile trebuiau să aibă măcar trei centimetri la ora asta. Nu vezi nimic pe câmp. Zici că acum am semănat. Dacă nu se încălzeşte, va fi rău de tot", a spus Costel Romanescu, primarul localităţii botoşenene Păltiniş.

Mai puţin vin

Viticultorii din Vrancea se plâng că frigul le distruge viile. Dacă anul trecut recolta de struguri a fost, în medie, de opt tone la hectar, în acest an va fi de numai patru-cinci tone la hectar. „Sunt multe zone afectate în procent de 50%, însă media la nivel de judeţ este de 30%", a declarat Costică Neaţă, directorul Direcţiei Agricole Vrancea.

Cele mai afectate sunt suprafeţele cultivate cu Chasselas şi Merlot, acestea fiind soiurile cele mai vulnerabile la frig. „Anul trecut eu am scos din Chasselas şi 14.000 de kilograme la hectar. Acum, dacă scot 2.000 de kilograme la hectar e foarte bine", spune Valentin Copaci, proprietarul unei plantaţii de 7,5 hectare în comuna Jariştea. Deocamdată, reprezentanţii asociaţiilor de producători viticoli estimează paguba totală la peste 300 de milioane de euro.