Statul a asteptat cinci ani ca sa recupereze milioanele de dolari de la Mara Investments

Inaugurarea Hotelului "Mara" din Sinaia in ianuarie 1996 a insemnat pentru turismul autohton aproape o "revolutie". Nu numai in ceea ce priveste tarifele practicate, cat mai ales in privinta gradului

Inaugurarea Hotelului "Mara" din Sinaia in ianuarie 1996 a insemnat pentru turismul autohton aproape o "revolutie". Nu numai in ceea ce priveste tarifele practicate, cat mai ales in privinta gradului de confort, similar cu cel din Occident: mobilier fabricat in Italia acoperit cu furnir colorat, lavabil, instalatii de climatizare a aerului cu posibilitatea reglarii independente in fiecare spatiu, camere de baie dotate ca in reviste, piscina, jacuzzi, sauna, centru de sanatate si recuperare etc. Nici un alt hotel de pe Valea Prahovei nu se putea ridica la stacheta impusa de proprietarii Hotelului "Mara". Nimeni nu se gandea insa atunci ca afacerea respectiva era doar invaluita de o perdea de capitalism. Abia dupa cinci ani s-a dovedit ca minunea de la Sinaia a costat statul roman aproape 14 milioane de dolari, un credit contractat de la BANCOREX si neachitat de catre SC Mara Investments SA. Preluarea in posesie de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) a Hotelului "Mara" din Sinaia reprezinta o premiera in ceea ce priveste posibilitatile statului de a-si recupera prejudiciile de la marii datornici. Aceasta modalitate - preluarea spre valorificare, fara transfer de proprietate - este permisa de Legea 409/2001 si, in cazul Hotelului "Mara", a fost admisa de instanta de judecata. Conform AVAB, datoria catre stat a SC Mara Investments SA se ridica la suma de 27 milioane de dolari (valoarea totala a creantei consolidata in valuta), in timp ce reprezentantii societatii debitoare considera ca datoria este de doar 450 miliarde de lei, adica echivalentul a 14 milioane de dolari. ASIROM detine 37 la suta actiuni la Hotelul "Mara" In ambele situatii este vorba de o suma foarte mare, un credit pe care BANCOREX-ul nu il putea acorda doar pe ochi frumosi. Pentru a intelege cum s-a ajuns la aceasta situatie de criza, vom derula filmul inapoi in anul 1994, cand Mara Investments a contractat de la BANCOREX cel mai important credit - 13,7 milioane de dolari - nerambursat nici pana in ziua de azi. Simpla lectura a actionarilor de la Mara Investments indica faptul ca este vorba de o firma cat se poate de serioasa, avand in vedere faptul ca ASIROM - cea mai importanta companie de asigurari si reasigurari din Romania - detine 37 la suta din actiuni. De asemenea, actionarul majoritar (51 la suta din actiuni) este un cunoscut tour-operator privat, SC Mara Tour SRL, infiintat in aprilie 1990. Creditul a fost acordat pe o perioada de 11 ani, cu doi ani gratie, si a fost garantat cu o ipoteca de rang I asupra terenurilor si constructiei, precum si cu gaj asupra echipamentelor si utilajelor platite din credite. La data acordarii imprumutului, constructia hotelului era inceputa, iar reprezentantii Mara Investments ne-au declarat ca investisera deja suma de 10 milioane de dolari. Destinatia creditului de 13,7 milioane de dolari contractat in 1994 a fost "constructii si achizitionarea de anumite echipamente specifice", banii fiind folositi exclusiv in acest scop. Hotelul "Mara" a intrat partial in functiune cu un an mai tarziu decat era prevazut, respectiv in ianuarie 1996. Este vorba de un hotel de categoria patru stele, cu facilitati specifice si cu un grad de confort ridicat, ceea ce presupune, bineinteles, si preturi pe masura (140 euro pe zi o camera cu doua paturi). Mara Investments a functionat cu conturile blocate In luna mai 1997, cu trei luni inaintea primei rate scadente, Mara Investments a semnalat BANCOREX ca nu poate rambursa imprumutul in conditiile stabilite prin conventia de credit, solicitand practic revizuirea acesteia si reesalonarea platilor. Din acel moment, intre BANCOREX si Mara Investments a inceput o sustinuta corespondenta pe aceasta tema, care nu s-a finalizat in nici un fel. Un contract - de orice natura ar fi el, deci si unul de creditare - este in primul rand legea partilor si nu poate fi schimbat decat prin acordul ambilor semnatari, asa ca in decembrie 1998 BANCOREX a declarat scadenta anticipata si a solicitat plata imediata a intregii datorii, avand in vedere faptul ca Mara Investments a incalcat contractul pe care il semnase. Debitorul a invocat si prezentat creditorului o serie de cauze care au determinat imposibilitatea achitarii datoriilor catre BANCOREX, cum ar fi depasirea cu un an a termenului de finalizare a obiectivului, depasirea costului estimat al lucrarilor de constructii-montaj, echipare, dotare, imaginea deosebit de nefavorabila a Romaniei ca destinatie turistica pe pietele externe etc. Chiar daca toate aceste cauze sunt reale, contractul este contract, iar BANCOREX-ul, chiar daca era o banca de stat, avea toate drepturile sa declare scadenta anticipata. Numai ca, in afara de aceasta luare de atitudine, in realitate, banca a lasat Mara Investments sa-si vada de afaceri. Astfel, in Planul de reorganizare conceput de Mara Investments se arata urmatoarele: "Inca din luna august 1997, societatea Mara Investments isi desfasoara activitatea avand conturile bancare blocate. Acest aspect a avut drept rezultat o diminuare a veniturilor cu procente cuprinse intre 5-15 la suta, reprezentand supracomisioane acordate firmelor de turism furnizoare de trafic pentru a fi de acord si a realiza efectiv plata serviciilor prestate de hotel in sistem de compensare. Aceasta insemnand ca, in loc sa plateasca prestatia direct in contul societatii, firma partenera efectua plati in conturile RENEL, ROMGAZ, furnizori de marfa, ROMTELECOM etc., acolo unde hotelul avea datorii curente. Acest sistem de lucru a fost adus la cunostinta BANCOREX...si am insistat ori sa se deblocheze conturile, ori sa ni se comunice in scris sa inchidem activitatea hotelului si sa procedam la conservarea acestuia". BANCOREX nu a dat nici un raspuns, tolerand aceasta situatie, in care statul nu recupera un leu, dar Mara Investments, de bine, de rau, functiona totusi. Nu statul, ci un creditor privat a declansat procedura de reorganizare judiciara a "Mara Investments" Dupa ce datoria pe care Mara Investments o avea catre BANCOREX a fost preluata de AVAB, deci anul 1999, timp de aproape trei ani - cand la AVAB s-au schimbat vreo trei conduceri - nu s-a facut nimic pentru recuperarea datoriei. Mai mult, intrarea in procedura de reorganizare judiciara, potrivit Legii 64/1995, a Mara Investments nu s-a facut la cererea statului, ci a unui alt creditor. Asa cum aratam la inceput, luna trecuta - in urma unei hotarari judecatoresti - AVAB a preluat in posesie in vederea valorificarii Hotelul "Mara". Desi este supusa recursului, hotararea judecatoreasca este executorie, astfel incat, in cursul acestei luni, AVAB-ul va declansa procedura concreta in vederea preluarii in administrare a hotelului. Reprezentantii Mara Investments considera ca Legea 409/2001 "instituie o putere discretionara a statului in vederea recuperarii datoriilor, inlaturand practic drepturile celorlalti creditori pentru care nu se prevad nici un fel de garantii. Proprietatea, fie ca este de stat, fie ca este particulara, trebuie sa fie in mod egal ocrotita de lege". Curtea Constitutionala a mai admis, de altfel, o exceptie de neconstitutionalitate a unui articol din Codul penal, conform caruia procurorul, in cazul proprietatii de stat, trebuia sa actioneze cu mai multe diligente decat in cazul proprietatii private. De asemenea, reprezentantii Mara Investments considera abuziva si cautiunea de 20 la suta din valoarea creantei (prevazuta de Legea 409/2001), care trebuie depusa la orice actiune de contestare, in timp ce in celelalte litigii civile si comerciale cautiunea este mai mica sau lasata la aprecierea instantei. Desi argumentele prezentate mai sus sunt corecte, propunerea pe care Mara Investments a prezentat-o AVAB, adica statului, in vederea lichidarii datoriei nu pare a fi deloc corecta. Astfel, se vorbeste de un debit de 450 de miliarde de lei (ori valoarea leului s-a depreciat considerabil) care ar putea fi rambursat in urmatorul mod: 200 de miliarde de lei, prin plati lunare, pana in iulie 2004 si, respectiv, rambursarea sumei de 250 miliarde de lei in iulie 2004, suma care va fi mobilizata prin contractarea unui credit pe o perioada de 10 ani.