Sapte inventii din opt raman in seifuri

Cel mai bogat om al planetei este un inventator - Bill Gates. Sa vedem cati romani vor sa scoata profit din materia cenusie si cati descopera perpetuumuri, intr-o discutie cu dl. Valeriu Geambazu.

Cel mai bogat om al planetei este un inventator - Bill Gates. Sa vedem cati romani vor sa scoata profit din materia cenusie si cati descopera perpetuumuri, intr-o discutie cu dl. Valeriu Geambazu. Inginer constructor ca formatie, lucreaza la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci de mai bine de 20 de ani, in prezent fiind purtatorul de cuvant al institutiei. Prin mana dumnealui au trecut mii de inventii, domnia sa conducand o vreme departamentul care se ocupa cu informarea din brevete si prevenirea contrafacerii. - Merg la Paris, vad un stilou care-mi place, n-am voie sa-l copiez in Romania? - Trebuie sa ne intrebati pe noi daca e protejat sau nu prin brevet de inventie pe teritoriul Romaniei. Noi verificam in bancile noastre de date si va raspundem: este liber la productie, deci nu are protectie, sau nu poate fi copiat deoarece este protejat. In general, strainii solicita protectie pe teritoriul Romaniei daca vor sa exporte aici. De exemplu, firmele care produc medicamente. Sau cele din domeniul chimiei, petrochimiei, petrolului, aparaturii electronice, electrocasnice etc. - Mai degraba le copiaza cei din Singapore? - Tocmai, trebuie sa ne protejam si pentru produsele contrafacute care ajung aici din import. Dar sa stiti ca si in Romania se inventeaza. In 2001, 60-70 la suta din inventiile inregistrate la OSIM au apartinut unor persoane particulare sau unor firme mici. Inainte de '89, institutele de cercetare inregistrau cereri cu ghiotura. Azi, daca ating 10-15 la suta. Iar restul, adica firmele mici, cauta sa-si aplice inventiile, daca au investit in realizarea lor. Pentru unele nu mai exista interes - si-ti dai seama dupa numarul scazut de cereri de brevete ca sunt domenii aproape moarte, ca siderurgia, metalurgia. - Ar putea un roman sa faca un suc si sa-i spuna "Suzuki"? - Acum sa vorbim de marci. Omul trebuie sa precizeze pentru ce domeniu isi inregistreaza marca. O marca mai putin cunoscuta ar putea sa fie folosita pentru un produs din alt domeniu. Insa exista marci notorii, cum este, de exemplu, Coca-Cola, si nici un oficiu nu va acorda o marca cu aceasta denumire, pe care o firma oarecare sa o foloseasca pentru sireturi, cuie sau sicrie, chiar daca firma nu are protectie prin marca in Romania. Eu am vazut o taraba la care un rrom vindea maruntisuri si-i spusese "La Hilton". Stim toti ce reprezinta aceste marci notorii, deci respectivului ar fi trebuit sa i se atraga atentia inca de la inregistrarea in Registrul comertului ca nu are voie sa faca acest lucru. - Ce se inventa inainte de '89? - Ce se stabilea prin plan. Exista un plan de cercetare - institutele de cercetare aveau peste 160.000 de angajati - si trebuiau sa raporteze indeplinirea lui. Oricum, inventiile treceau in proprietatea statului, indiferent cine era autorul. Pe de alta parte, in asa-numitele "intreceri socialiste", numarul de cereri de brevete conta foarte mult. Intreprinderile sau institutele puteau da prime consistente daca ieseau bine in aceste intreceri. Asa ca depuneau cereri pentru tot felul de bazaconii, inclusiv ca s-a inventat sahul in patru sau pixul. Nu conta ca noi nu le acordam niciodata brevetul de inventie pentru asa ceva. - Europa occidentala participa si ea la "intreceri socialiste"? - Numarul inventiilor este atat de mare, incat a luat nastere o adevarata "literatura de brevete". In 1960, Europa producea 120.000 de titluri de articole originale pe an. Cam in 10 luni aduna un volum, care, pe la 1500, se realiza intr-un secol. In 1990, cand se prabusea comunismul, apareau in Europa un milion de articole pe an. Tot anual se acorda azi 50.000 de licente ale unor brevete de inventie. Volumul cunostintelor se dubleaza la fiecare 15 ani. Si asta nu e totul. Scurtandu-se intervalul de la descoperire la punerea pe piata a rezultatelor ideii, explodeaza productia. Sa ne gandim numai la un exemplu: motorul masinii Volkswagen, care incorpora o groaza de inventii, a adus, dupa razboi, Germaniei un venit egal cu 57 la suta din PIB, contribuind la redresarea tarii. - Romanii au scos bani din utilizarea creierului? - A adus un venit substantial inventatorului mecanismul de foc automat prin pasul elicei, care crestea eficienta avioanelor de vanatoare. Dar inventatorul, Constantinescu, ca si alti romani care au avut succes, si-a brevetat inventiile in tarile occidentale, unde a studiat si unde a beneficiat de laboratoare performante, dar si de firme doritoare sa exploateze descoperirile. Totusi, avem si astazi exemple de succes. Este inventia d-lui Pavel, adica acel hiperCD-rom care inmagazineaza de 30 ori mai multe date decat unul obisnuit. De altfel, din fondurile institutiei noastre extrem de subtiri pe care le avem la dispozitie l-am ajutat financiar sa-si protejeze inventia si in alte tari occidentale. - Albert Einstein ar fi primit brevet pentru teoria relativitatii? - Dupa lege, ideile, teoriile stiintifice, teoremele, modelele matematice nu se breveteaza. Ca sa fie considerata inventie brevetabila, ea trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa fie noua, sa rezulte dintr-o activitate inventiva si sa se poata aplica pe cale industriala. Nu asa, ca s-a intamplat o data sa o reusesti si dupa aceea deloc. Si sa aiba o utilitate. Asa, a venit unul in timpul lui Ceausescu, care a spus: eu pot sa mut blocul Patria fara sa pateasca nimic si sa-l aduc la loc dupa ce efectuati lucrarile de consolidare. Cum? Sap o groapa foarte mare in jurul blocului, il izolez si apoi umplu groapa cu apa. Conform principiului lui Arhimede, blocul va pluti si poate fi impins. Facem o incinta inchisa, reparam, reinundam si-l mutam la loc. Principiul era stiintific: legea lui Arhimede. Blocul ar fi plutit, dar solutia tot nu putea primi brevet. Ce dimensiuni trebuia sa aiba groapa? Radeai jumatate de Bucuresti ca sa repari peretii blocului Patria? Sunt inventii irealizabile, utopice. - Ce scoate romanul la bursa ideilor? - Inainte de '89, statul, preluand si valorificand ideile, oamenii inventau din pasiune sau din sarcina. Circa 20-30 la suta din inventii erau din petrochimie, chimie, 6 la suta din constructii, 4-5 la suta in agricultura. Astazi, cand vin la noi mai ales firme mici sau, de cele mai multe ori, persoane fizice, oamenii cauta sa breveteze lucruri care pot fi produse fara mari investitii. Romanul cauta azi idei pentru lucruri practice, simple, ca sa le poata pune in opera. De pilda, romanul breveteaza jocuri. Nu e o gluma, in Occident se scot bani buni din industria jocurilor. Am remarcat un "Joc divinatoriu", cu zodii, brevetat nu de demult, un joc de societate, in care se "lupta" la bursa si cate si mai cate. Sau a inventat un aparat pentru distrugerea tantarilor din incapere: un fel de palnie de plastic care acopera tantarul pe perete, prevazuta cu un piston care il "soarbe", apoi il distruge, sa nu pateze locul. Exista un brevet pentru aparatul de presat snitele. Sau pentru filtre de tigari, pantofi antistres cu ferita incorporata in talpa. Am vazut o lama de cutit cu 12 functiuni. Niste colegi spuneau ceva de o "mitraliera de insamantat porumbul din elicopter". Pare ciudata, dar sa ne gandim ca, poate, candva, o sa fie nevoie sa se insamanteze arbori intr-o jungla izolata, pentru pastrarea echilibrului ecologic. - Ce se va intampla daca, prin absurd, chiar vine unul cu un perpetuum mobile? - Vin in fiecare an 8-10 astfel de "inventatori". Nici nu oficiu de inventii din lume nu mai primeste astfel de "solutii". Desigur, exista si inventii brevetate care se vor aplica in viitor. Exista, de exemplu, un brevet american pentru iluminarea Pamantului in momentul in care Soarele se va stinge. Este vorba despre o retea de sateliti, plasati la anumite distante, totul calculat in functie de miscarea astrelor, de curbura spatiului etc., astfel incat, printr-o retea de oglinzi uriase, sa aduca aici lumina altei stele. Sigur, lipsesc materialele de constructie si capacitatile de productie a unei astfel de retele, dar, iata, reteaua a fost proiectata si i s-a dat brevet. Sunt inventii ale viitorului, dar sunt realizabile candva. - S-au inventat oglinzi pentru Alpha Centauri si nu se gaseste o masina care nu scoate fum? - Brevetele sunt o afacere. Anual se incheie aproape 50 de mii de contracte privind acordarea unor licente catre diverse firme. Se vinde dreptul de a folosi o solutie brevetata. Veniturile obtinute astfel depasesc 2 miliarde de dolari. Asta e ceea ce se vede, varful aisbergului. Sunt state ce detin sub cheie un mare potential stiintific, pe care il negociaza si il vand unor state mai slab dezvoltate. Un exemplu ar fi industria aparatelor de masura si control utilizate in aviatie, a pieselor electronice, in chimie. Dar grosul inventiilor sunt cumparate de la cei care le-au gandit, de marile corporatii. Asta daca nu se inventeaza direct in laboratoarele acestor firme. Doar un brevet din opt ajunge in faza de productie, restul raman in seifuri. In procesul de brevetare, inventatorul ii poate introduce o clauza de confidentialitate, deci inventia nu se publica; uneori statul poate, considerand ca o inventie "secreta" e de larg interes public, de pilda leacul cancerului, poate acorda o licenta din oficiu, care permite exploatarea solutiei in interes public, dupa indeplinirea unor conditii impuse de lege. - Teoretic, motorul cu apa exista deja? - Ar putea exista, dar sa fie blocat intr-un seif. Pai daca eu as conduce o industrie care traieste din petrol sau care produce motoare pe benzina si aflu ca cineva a descoperit o noua sursa, nepoluanta, de energie, ce fac? Ma declar in faliment? Nu. Mai bine cumpar brevetul si il pun la pastrare. Sunt convins ca multe dintre inventiile viitorului asteapta in sertare! Inovatia tehnica are un ciclu al ei. Vine unul cu ideea creatoare si realizabila, trece un timp pana inventia se poate aplica, deci intra in exploatare, apoi rezultatele aplicarii ei devin cunoscute. Urmeaza perfectionarea sa cu alte inventii mai putin importante, pana la aparitia unui nou varf tehnologic. Totusi, inventia depinde si de conjunctura. Motorul cu aburi a fost descoperit de Heron, in Grecia antica. Sigur ca mai putea fi perfectionat, dar in loc de asta a fost interzis: se temeau sa nu "cada" economia, deoarece disparea nevoia de sclavi. - Se poate face o telenovela cu inventatori? - Ei nu prea sunt considerati eroi. Pe unde am umblat, n-am vazut nici o statuie de inventator. Au statui generalii, pianistii sau fotbalistii. Statuie de inventator n-am vazut. Iar generalii si pianistii au ajuns celebri folosind obiecte create de inventatori. Tupolev a creat avionul sub amenintarea cu executia, din ordinul lui Stalin, dar asta n-o stie lumea. Pe de alta parte, de ce sa ajunga eroi de telenovela, daca nu sunt prea bogati? Bill Gates sau altii sunt exceptii. Cei care inventeaza pentru firme primesc salarii si prime, nu procente din castiguri. Cei care vand in secret nu sunt cunoscuti. Sa luam alte exemple celebre: Morse a murit in mizerie, asteptand 11 ani sa-i dea bani Congresul american ca sa realizeze prima linie de telegraf. In luna cand i-au dat o suma derizorie, a murit. Adevaratul inventator al masinii cu abur moderne n-a fost Fulton, ci un precursor care a murit la azil. La vreo zece ani, avand relatii cu un congresman, Fulton a primit brevetul altuia. Paulescu a gasit degeaba insulina. La noi, inventatorii sunt eroi de telejurnal, nu de telenovela: acum cativa ani in Tg. Mures, inventatorii au iesit in strada sa-si arda brevetele, in semn de protest fata de modul in care sunt ajutati de societate sa-si valorifice inventiile, care, de fapt, sunt tot in folosul societatii.