Români omagiaţi pe cer: cum a ajuns Mihai Eminescu în vecinătatea Vetei şi a Irinucăi

Prezenţa numelor româneşti pe cer, în urma atribuirii lor unor corpuri cereşti, nu reprezintă o noutate, dar criteriile de selecţie ridică numeroase semne de întrebare. În fond, ce caută astronomul Constantin Pârvulescu, poetul Mihai Eminescu, sculptorul Constantin Brâncuşi alături de anonimele Veta şi Irinuca sau lângă oraşul Piatra Neamţ?

Specialişti din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Românie şi de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti prezintă criteriile în baza cărora au fost atribuite numele româneşti corpurilor cereşti.

„Fiecare planetă sau satelit din Sistemul Solar are câte o temă. Spre exemplu, pe Lună se dau nume după greii din Antichitate - filosofi sau oameni de ştiinţă. Toţi trebuie să fie decedaţi de cel puţin 50 de ani”, a declarat astronomul Adrian Şonka de la Observatorul „Vasile Urseanu”.

Unicul român omagiat pe Lună

În categoria oamenilor de ştiinţă omagiaţi pe Lună se încrie şi Spiru Haret. 

Un crater cu diametrul de 29 de kilometri, situat pe „partea întunecată” a satelitului natural al Pământului, îi poartă numele ca urmare a deciziei Uniunii Internaţionale a Astronomilor (UAI) care a recunoscut contribuţia românului în matematica astronomică. De altfel, Spiru Haret şi-a obţinut titlul de doctor prin lucrarea intitulată „Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare”. Totodată, în calitate de ministru al Educaţiei la finele secolului al XIX-lea, el a emis decretul de înfiinţare a Observatorului Astronomic din Bucureşti, în prezent - Institutul Astronomic al Academiei Române. Spiru Haret este singurul nume românesc de pe Lună. 

S-a apropiat de Soare prin poezie

„Pe Mercur avem nume de artişti, scriitori, poeţi, toţi aceştia fiind bărbaţi şi aplicându-se aceeaşi regulă: să fie decedaţi de cel puţin 50 de ani”, a adăugat astronomul Adrian Şonka. Astfel, pe cea mai apropiată planetă de Soare i s-a făcut loc şi poetului Mihai Eminescu. Numele lui a fost atribuit unui crater de 125 de kilometri diametru, în centrul căruia există un lanţ muntos. 

Laureată în Franţa, dar şi pe Venus

În rândurile astronomilor, Venus este considerată „oglinda” lui Mercur, fiind alese tot persoane decedate de cel puţin cinci decenii care au avut un cuvânt de spus în lumea artei, a filosofiei şi a ştiinţei. Însă, condiţia specifică este să fie de sex feminin. Astfel, şi-a făcut apariţia pe Venus scriitoarea Elena Văcărescu, sub forma unui crater de 31,5 kilometri situat în emisfera sudică a planetei. 

Atribuirea numelui său se datorează unui grup de astronomi români care la începutul anilor '90 a înaintat mai multe propuneri Uniunii Internaţionale a Astronomilor. „Am propus cel puţin cinci-şase nume, printre care şi Elena Văcărescu, şi Ana Aslan. Prima a fost acceptată în 1994. Presupun că era mai cunoscută în Franţa”, a declarat Magda Stavinschi, profesorul doctor în astronomie care a condus, timp de 15 ani, Institutul Astronomic al Academiei Românie. Ipoteza Magdei Stavinschi privind renumele Elenei Văcărescu în societatea franceză este susţinută de stabilirea ei în Franţa, perioadă în care a fost laureată, de două ori, de Academia Franceză.

Anonimele românce de pe Venus

Numele scriitoarei românce nu este, însă, singurul cu specific autohton de pe Venus, mai multe cratere primind şi nume proprii feminine asociate spaţiului social românesc: Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina şi Esterica. Totuşi, provenienţa lor rămâne necunoscută.

„Referitor la numele mici precum Natalia sau Irinuca de pe Venus nu vă pot oferi o explicaţie pentru că sunt alese de Uniunea Internaţională. Cel mai probabil se uită într-un dicţionar şi spun: «Îl alegem pe ăsta», după cum le vine şi lor”, a comentat astronomul Adrian Şonka. 

Nici Magda Stavinschi, în prezent cercetător-şef la Institutul Astronomic, nu a putut oferi lămuriri concrete, dar a venit cu o adăugare: „S-ar putea ca multe să fi fost propuse de Uniunea Sovietică, respectiv de Republica Moldova. Multe dintre aceste nume proprii datează demult, dar nu există explicaţii cu privire la cine le-a propus sau de ce sunt acelea şi nu altele”.

Soprana vulcanică

Hariclea Darclée, una dintre sopranele românce reprezentative finelui secolului al XIX-lea şi începutului de veac XX, a primit, la rândul ei, „un loc pe cer” drept o formaţiune vulcanică denumită de specialişti „pateră”, cu diametrul de 15 kilometri.

Curiozităţile de pe Marte

„Planeta roşie”, denumită astfel datorită culorii roşiatice generate de prezenţa oxidului de fier pe suprafaţa sa, găzduieşti mai degrabă denumiri geografice regăsite şi pe teritoriul românesc, decât nume de personalităţi. Dovezi vii sunt Valea Rhabon, numele antic al râului Jiu, şi cratele Iazu şi Batoş, ambele denumite după localităţi din ţară.

Lista numelor de pe Marte continuă cu „mici curiozităţi”, după cum a explicat astronomul Adrian Şonka. „Într-adevăr, se pun şi nume de persoane pe Marte, dar doar cele care s-au ocupat într-un anumit mod de planetă, fie că au studiat-o ca oameni de ştiinţă, fie că au scris ca poeţi sau ca scriitori, fie că sunt oameni din televiziune sau cinematografie. Spre exemplu, există un crater denumit după creatorul seriei «Star Trek», Gene Roddenberry.”

Puţini, dar în creştere

Pe „drumul” dintre Marte şi următoarea planetă din Sistemul Solar, Jupiter, astronomii au identificat un număr remarcabil de asteroizi: peste 584.000, cea mai mare distanţă dintre aceştia şi Soare fiind 495 de milioane de kilometri. Obiectele cereşti formează aşa-numita centură de asteroizi dintre „Planeta roşie” şi Jupiter. Însă, din sutele de mii de corpuri identificate, doar 17.224 au fost botezate, României fiindu-i atribuite 19 de nume.

În cazul acestor planete de dimensiuni foarte mici, alegerea denumirii este relativ simplă, povesteşte astronomul Adrian Şonka: „Pentru ele, fac propuneri astronomii. Ca om de ştiinţă, poţi propune diferite nume Uniunii Astronomice Internaţionale, bineînţeles, în funcţie de contribuţia pe care a avut-o purtătorul acelui nume într-un anumit domeniu. Aşa am ajuns să avem atât nume româneşti, cât şi zone geografice”.

Până în anii '90, singurul asteroid cu nume românesc era cel botezat după profesorului Constantin Pârvulescu (1890-1945), fost director al Observatorului Astronomic din Cluj. În acest sens, cercetătorul-şef Madga Stavinschi atrage atenţia că în perioada comunistă prezenţa românească în Spaţiu se reducea la doar două personalităţi autohtone. Înainte de căderea regimului ceauşişt, singurul care „îi ţinea companie” lui Constantin Pârvulescu - în spaţiu - era Spiru Haret, sub forma craterului de pe Lună.

Abia după căderea comunismului au apărut şi alte denumiri cu specific românesc pe centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter. 

România „se întinde” pe doi-trei kilometri

Una dintre atribuirile relativ recente a avut loc pe 6 mai 2012, când Uniunea Astronomică Internaţională a acceptat numele „România” pentru un asteroid micuţ, de doar doi-trei kilometri diametru. Propunerea a fost înaintată UAI de către profesorul Mirel Bîrlan, cercetător la Observatorul din Paris (Franţa), şi de americanul Richard Binzel de la renumitul Institutul de Tehnologie din Massachusetts (SUA). 

Potrivit Agenţiei Spaţiale Române, denumirea asteroidului este însoţită şi de o scurtă descriere a ţării noastre, propusă odată cu numele, care sună astfel: „România este o ţară situată în Europa de sud-est, intersectată de paralela 45. Capitala este la Bucureşti. Suprafaţa ţării este cât o treime din cea a Franţei, iar geografia ei cuprinde munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Istoria sa culturală se întinde pe două milenii, iar limba română este de origine latină”.

„Mica Românie” din spaţiu face o rotaţie completă în jurul Soarelui în 1.123 de zile, iar când se apropie cel mai mult de Terra se află, de fapt, la peste 124 de milioane de kilometri distanţă.

Din dragoste, pentru Piatra Neamţ...

Asteroidului ce poartă numele ţării noastre i se alătură şi alte mici planete cu denumiri sugestive pentru români: Danubia, Transylvania, Banat, dar şi Piatra Neamţ. Cel din urmă „are o poveste foarte frumoasă. A primit numele acum câţiva ani, la propunerea astronomului italian, Alfredo Caronia, care s-a căsătorit cu o româncă şi care s-a mutat la Piatra Neamţ pentru ea”, povesteşte Şonka.

Şi Galaţiul a ajuns în spaţiu

Totodată, la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi au fost descoperite două stele variabile, care au primit denumirile „Galaţi V1” şi „Galaţi V2”. Cele două corpuri au fost identificate în septembrie 2013 de către muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic, şi de Alex Dumitriu, membru al Astroclubului „Călin Popovici“.

Greii româneşti ai astronomiei din centura de asteroizi

„Trei români în viaţă au asteroizi pe numele lor. Cel mai vârstnic dintre ei este Jean Dragesco sau Ion Drăgescu care a emigrat în Franţa cam prin anii '50. Urmează Mirel Bîrlan, astronom format în România care lucrează, în prezent, la Observatorul din Paris şi Alin Nedelcu, cel mai tânăr astronom român cu asteroid pe numele său, care lucrează tot în capitala Franţei alături de Bîrlan”, a explicat Adrian Şonka. 

În rândul astronomilor de origine română care au fost omagiaţi prin atribuirea numelor lor unor asteroizi se numără şi „Nicolae Donici, care a fost, o anumită perioadă, poate cel mai mare astrofizician român”, spune Magda Stavinschi, fostul director al Institutului Astronomic al Academiei Române în perioada 1990-2005.

Alături de Donici, Dragesco, Bîrlan şi Nedelcu mai stau şi Eugeniu Grebenikov (astronom din Republica Moldova), Hermann Julius Oberth (german născut la Sibiu, unul dintre părinţii astronauticii), Nicolae Sanduleak (astronom american de origine română), dar şi Matei Alexescu care „va rămâne, cu siguranţă, înaintea multora drept unul dintre cei mai mari astronomi popularizatori români”, potrivit unei lucrări publicate în ianuare 2003 de organizaţia AstroClub.

Artiştii privilegiaţi la aproape 350 de milioane de kilometri de Pământ

Astronomii nu sunt singurii privilegiaţi prin atribuirea numelor lor unor asteroizi. În cadrul aceleiaşi centuri situată între Marte şi Jupiter sunt omagiaţi celebrul sculptor Constantin Brâncuşi, scriitoarea franceză de origine română Anna de Noailles (botezată la naştere Anna Elisabeth Bibesco-Bassaraba de Brâncovan) şi cel mai important muzician autohton - George Enescu. 

Mihai Eminescu se bucură de o „dublă laudă” în Spaţiu. Pe lângă craterul omonim de pe planeta Mercur, un asteroid situat la peste 250 de milioane de kilometri de Pământ a fost, la rândul lui, botezat după cel mai cunoscut poet romantic al secolului al XIX-lea.

Cometele pot avea cel mult trei „naşi”

În procesul de atribuire a numelui unor corpuri cereşti, „ai şanse mai mari să se accepte dacă îi descoperi chiar tu”, precizează astronomul Adrian Şonka, care adaugă că, de obicei, „cometele primesc numele descoperitorului”.

„Chiar şi în zilele noastre, când există telescoape mari şi automate, dacă eu cu binoclul meu am văzut o cometă şi nimeni nu a văzut-o înaintea mea, aceea va primi numele meu.”

La „botez”, o cometă poate primi cel mult trei nume dacă trei oameni au văzut-o individual şi fără să ştie unul de reuşita celuilalt. 

Pe cerul întunecat al celui de-al Doilea Război Mondial

În rândul cometelor, doar două poartă sunt atribuite unui român: Victor Daimaca (1892 - 1969), singurul român descoperitor de comete. Daimaca a fost un profesor de matematică din Târgu-Jiu, pasionat de astronomie, care a profitat de stingerea totală a luminile din oraş, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a studia cerul cu un simplu binoclu.

Dar, identificarea unei comete „nu e treabă uşoară”, spune astronomul Şonka, pentru că „trebuie să-ţi dai seama de propria descoperire”.

„Nu este aşa uşor să identifici o cometă. Trebuie să te uiţi cam în aceeaşi zonă de cer. După ce crezi o vezi, o verifici pentru ca nu cumva să fie o galaxie, o nebuloasă - căci acestea se aseamănă foarte mult - sau să nu fie o cometă deja descoperită. Daimaca a văzut obiectul pe cer, s-a uitat pe un atlas şi a văzut că acolo nu sunt nebuloase sau galaxii şi a trimis o telegramă la Institutul Astronomic din Bucureşti unde s-a verificat observaţia lui”, povesteşte Adrian Şonka.

OPINIE Magda Stavinschi (foto dreapta)

Doctor în astronomie, cercetător la Institutul Astronomic de la Academia Română; fost director al insituţiei în perioada 1990-2005; singurul român care a fost preşedintele unei comisii internaţionale de astronomie (Comisia pentru Educaţie în perioada 2006-2009)

Este foarte greu de spus care este cea mai mare reuşită a unui român în astronomie. Nici pe plan mondial nu aş putea spune...

În perioada interbelică sau de când a început astronomia profesionistă la noi au apărut teze de doctorat în domeniul mecanicii cereşti, fiind axată mai mult pe partea matematică a ştiinţei. Ulterior, au apărut lucrări în astrofizică. Ervy Leon Schatzman era, până acum trei ani când a murit, cel mai mare astrofizician în viaţă. El provenea dintr-o familie de evrei din România.

Pe de altă parte, este mai greu să ai la noi, în ţară, descoperiri spectaculoase, cu atât mai mult cu cât mulţi dintre tinerii astronomi remarcabili au luat calea străinătăţii. 

Totuşi, fiecare astronom român are propria contribuiţie, fie că a atras tineri, fie că a avut o descoperire stiinţifică remarcabilă. Este greu să etichetezi clar cea mai mare reuşită românească în astronomie.

Situaţia este aceeaşi în alte domenii, precum la literatură. Poţi spune că Rebreanu este mai mare decât Sadoveanu?!

Citeşte şi:

Primul pas către un nou cosmonaut român: ARCA a realizat integrarea unui motor pe standul de testare 

ARCA a realizat o primă probă de integrare a motorului Executor 2 pentru racheta Haas 2B pe standul de testare. ARCA a luat decizia de a dezvolta motorul Executor 2, ca o alternativă rapidă şi eficientă din punct de vedere al costului, pentru racheta Haas 2B. 

FOTO Lumea în care trăim, văzută din spaţiu. Cele mai frumoase fotografii de satelit realizate în 2013 

În urmă cu 41 de ani, pe 7 decembrie 1972, echipa Apollo 17 realiza cea mai faimoasă fotografie cu Pământul văzut din spaţiu. Cu numele de „Mărgeaua Albastră“, fotografia înfăţişează planeta noastră luminată în totalitate.

VIDEO Un astronaut surprinde o cometă în cel mai bun videoclip cu Pământul 

Unul dintre astronauţii NASA a publicat pe YouTube cel mai bun videoclip în care „joacă“ Pământul. Partea mai bună, pe lângă faptul că materialul este 4K şi prezintă Terra în cele mai frumoase imagini capturate vreodată, este că astronautul a surprins şi o cometă.

VIDEO Totul despre imprimantele 3D, la Adevărul Live: NASA a „învăţat“ un rover să printeze cărămizi din praf 

La Adevărul Live, l-am avut invitat pe Radu Anghel, market intelligence analyst la CEES, Central European Energy Services, prima firmă care comercializează imprimantele 3D în România. Am discutat cu el despre acest domeniu, despre oportunităţi şi ce intenţionează unele companii mari ale lumii.