Reacția unui jurnalist de investigații, după ce tatăl său a votat pentru ultranaționalistul Georgescu
0Ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România a polarizat țara într-o măsură nemaiîntâlnită de când am devenit o democrație, acum 35 de ani.
Andrei Popoviciu, jurnalist de investigații, spune că astăzi, România este animată de dezbateri cu privire la modul în care un candidat de extremă dreaptă și ultranaționalist a reușit să capteze atenția națiunii - și voturile.
„Protestatarii, mulți dintre ei tineri, au ieșit deja în stradă. Dar mai mult de 2 milioane de români au votat pentru Georgescu. Tatăl meu, un ofițer de poliție pensionat, a fost unul dintre ei. Își petrece o mare parte din timpul liber pe TikTok și a fost cuprins de retorica lui Georgescu. Algoritmul TikTok i-a furnizat un flux constant de videoclipuri scurte și emoționante cu Georgescu invocând patriotismul și promițând să „pună România pe primul loc” cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Tatăl meu mi-a explicat că votul său nu a fost neapărat o aprobare a convingerilor naționaliste ale lui Georgescu - chiar dacă acestea au rezonat în parte cu el - ci mai degrabă un protest împotriva establishmentului politic. „Am vrut să sancționez clasa politică dominantă”, mi-a spus el. Sentimentul său nu este neobișnuit”, spune jurnalistul într-un editorial pentru theguardian.com.
Andrei remarcă faptul că în ultimii 35 de ani, cele două partide dominante din România - social-democrații de centru-stânga și liberalii de centru-dreapta - au prezidat scandaluri de corupție, nepotism, fraude cu legături politice și o utilizare opacă a fondurilor publice. Decizia lor de a guverna împreună într-o coaliție în ultimii trei ani nu a făcut decât să adâncească neîncrederea publică, consolidând percepția că sunt toate împreună împotriva poporului. Pentru mulți români, votul pentru Georgescu nu a fost doar despre ideologie, ci despre frustrare.
”Totuși, recunosc că am fost furios când tatăl meu mi-a spus prima dată că a votat pentru Georgescu. Dar pe măsură ce am vorbit, am început să-i înțeleg perspectiva. El face parte din generația de sacrificiu, cei care aveau 20 de ani când a căzut comunismul și au îndurat de atunci decenii de promisiuni încălcate. Votul său, la fel ca al multor altora, nu a fost o aliniere la extremismul de extremă dreapta - a fost un strigăt disperat pentru schimbare.
Aceasta nu este doar o diviziune între generații. Tinerii, de asemenea, au fost atrași de Georgescu. În timp ce navighez pe rețelele de socializare, văd vechi prieteni de școală - unii cu diplome universitare, alții cu slujbe stabile - împărtășind postări care fac ecou retoricii sale naționaliste. Frustrările lor le reflectă pe cele ale alegătorilor mai în vârstă: un cost al vieții în creștere, salarii în stagnare și un sentiment generalizat că sistemul este manipulat împotriva lor”, mai spune Andrei.
Ziaristul spune cî există o problemă mai profundă aici, una care merge dincolo de voturile de protest și frustrarea politică.
”Este tentant să îi respingem pe susținătorii lui Georgescu ca fiind needucați, dezinformați sau păcăliți de algoritmii social media. Dar acest lucru ignoră contextul mai larg. Partidele principale din România nu numai că nu au reușit să abordeze probleme esențiale precum inflația - în prezent una dintre cele mai ridicate rate din Europa - dar corupția lor a îndepărtat, de asemenea, alegătorii. Rezultatele acestor alegeri ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru aceste partide. Eu și mulți alți români le considerăm responsabile pentru ceea ce s-a întâmplat”.
Curtea Supremă a țării a ordonat renumărarea tuturor voturilor din primul tur pentru a exclude orice suspiciune de fraudă. Aceasta ar putea chiar lua vineri o decizie de anulare a rezultatului primului tur, după ce doi candidați independenți, care au obținut mai puțin de 1% din voturi, au depus plângeri de fraudă.
”Decizia este de natură să polarizeze și mai mult societatea românească. Totuși, ceea ce este cel mai alarmant este că România nu se mai confruntă doar cu corupția sau incompetența - pentru prima dată după 1989, se află la o răscruce între valorile UE și NATO și atracția izolaționismului, teoriile conspirației, idealurile antidemocratice și Rusia. Campania lui Georgescu a pus la îndoială totul, de la scutul antirachetă al NATO din România la criza climatică, drepturile reproductive și relația noastră cu UE, lăudându-l în același timp pe Vladimir Putin și criticând sprijinul nostru pentru Ucraina.
Cum am ajuns în acest punct? Platforme precum TikTok au devenit instrumente puternice de răspândire a propagandei naționaliste, adesea fără un control suficient. Dar, ca societate, nu am reușit să ascultăm frustrările și temerile celorlalți. Dacă vrem să mergem mai departe, trebuie să reducem diviziunile pe care ascensiunea lui Georgescu le-a expus. Trebuie să stăm de vorbă cu prietenii, familia și vecinii noștri - cei care au votat diferit de noi - și să îi ascultăm.
Lupta împotriva polarizării și deziluziei trebuie să includă, de asemenea, o reglare de conturi cu clasa noastră politică, care a petrecut decenii fără a reuși să realizeze reformele și responsabilitatea de care avem nevoie cu disperare. Avem șansa de a face acest lucru duminică, când vom avea alegeri parlamentare care pot duce fie la o coaliție de extremă dreaptă, fie la una mai moderată, formată din vechile partide politice și noile partide progresiste, precum SENS și REPER. O săptămână mai târziu, trebuie să alegem între Georgescu și candidatul proeuropean Elena Lasconi în al doilea tur de scrutin prezidențial. Trebuie nu numai să ne confruntăm cu extremismul pe care îl reprezintă Georgescu, ci și să abordăm eșecurile sistemice care l-au adus în prim-plan.
Drumul care ne așteaptă este incert, dar ceea ce este clar este că, dacă Georgescu câștigă, oameni precum prietena mea din copilărie, Diana, un medic talentat care a părăsit România pentru Spania, descurajată de disfuncționalitățile sistemului nostru de sănătate - parte a exodului continuu de creiere din țară - nu se vor mai întoarce”, spune ziaristul român.