Peste 70% din români cred că „alegerea președintelui este influențată puternic de acțiunile ostile ale altor state” | SONDAJ
0Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, peste 70% din români cred că „alegerea președintelui este influențată puternic de acțiunile ostile ale altor state”.
Potrivit sondajului, 60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună, iar 11.1% nu știu sau nu răspund.
Cu toate acestea, 89.7% dintre români cred că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, în timp ce 6.4% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Întrebați dacă apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult suveranitatea națională, 40.6% sunt de acord, în timp ce 51.6% spun că nu. 7.8% nu știu sau nu răspund.
Protejarea intereselor economice în UE
80.7% dintre români cred că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene, 10% să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate. Doar 4.8% cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.5%.
Cei chestionați au mai fost întrebați și cum consideră că este nivelul investițiilor străine în România în comparație cu țările Uniunii Europene.
Așadar, 8.4% dintre participanții la sondaj apreciază că este mult mai ridicat, 9.3% ceva mai ridicat, 26.3% ceva mai scăzut, 24.4% mult mai scăzut, iar 21.3% aproximativ la fel. 10.2% nu știu sau nu răspund.
La capitolul investiții străine în România, 67.9% dintre români și-ar dori ca acestea să crească, 14.8% și-ar dori să scadă, iar 14.5% să rămână la fel. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.8%.
Tot aici, 71.1% dintre respondenți au o părere bună în general despre companiile multinaționale care investesc în România, în timp ce 24.6% au o părere proastă. 4.3% nu știu sau nu răspund.
Întrebați cu privire la companiile UE care investesc în România, 73.6% dintre respondenți au o părere bună în general, în timp ce 18.3% au o părere proastă. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.1%.
Companiile românești
Întrebați ce părere au despre companiile românești care investesc în alte țări, 61.5% dintre cei chestionați au o părere bună, în timp ce 29.6% au o părere proastă. 8.9% nu știu sau nu răspund.
De asemenea, 82.1% au o părere bună despre companiile românești care se extind în UE, în timp ce 12% au o părere proastă. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.9%.
Întrebați dacă sunt de acord cu afirmația „Guvernul României ar trebui să promoveze aceleași reguli și pentru companii românești și pentru companii străine deopotrivă”, 49.7% dintre respondenți sunt de acord.
46.4% își exprimă acordul cu afirmația „Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine/multinaționale”. 3.9% nu știu sau nu răspund.
Întrebați dacă România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii de stat, 56.2% sunt de părere că da, în timp ce 38.7% cred că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii private. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.1%.
62.9% dintre români cred că există riscul ca unele companii străine/multinaționale să plece din România în următoarea perioadă. 30.6% sunt de părere că nu există acest risc, 6.2%nu știu/ nu pot aprecia, iar 0.3% nu răspund la această întrebare.
Întrebați dacă România ar avea de pierdut dacă pe piața internă ar fi mai puține companii străine/multinaționale sunt de acord, iar 39.6% sunt de părere că România ar avea de câștigat într-un asemenea scenariu, iar 7.3% nu știu sau nu răspund.
În opinia a 30.5% dintre respondenți, cea mai importantă condiție pentru ca o companie să poată fi considerată o campanie românească este ca acea companie să își plătească taxele în România.
Condiția ca majoritatea angajaților să fie români este cea mai importantă pentru 20.5% dintre cei intervievați. 18.3% menționează să aibă acționari/ proprietari români, 16.9% marca/ brandul să fie românească, iar 9.1% să aibă sediul central în România. 2.1% indică altă condiție, 2.5% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.
În opinia a 77.8% dintre cei intervievați, este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile străine care plătesc taxe și impozite în România. 20.0% sunt de părerea contrară, iar 2.2% nu știu sau nu răspund.
De asemenea, 61% dintre cei intervievați consideră că este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile românești care doresc să investească în străinătate. 35.4% sunt de părerea contrară, iar 3.6% nu știu sau nu răspund.
Întrebați dacă consideră că este în interesul național al României ca statul să sprijine companiile străine care colaborează strâns cu companiile românești, 79.5% sunt de acord, iar 17.5% sunt de părerea contrară, iar 3% nu știu sau nu răspund.
77.2% dintre români consideră că este în interesul național al României ca statul român să sprijine companiile românești care vor să achiziționeze companii străine din România. 19% sunt de părerea contrarie, iar 3.8% nu știu sau nu răspund.
Controlul asupra deciziilor politice
La capitolul politică, 15.8% dintre români cred că „România are controlul deplin asupra deciziilor sale politice” în foarte mare măsură, 25.8% în destul de mare măsură, 24.4% în destul de mică măsură și 29.5% în foarte mică măsură sau deloc. 4.5% nu știu sau nu răspund.
Un scor slab a fost înregistrat și la întrebarea dacă „România are controlul deplin asupra deciziilor sale economice”, doar 11.3% fiind de acord în foarte mare măsură, 23.9% în destul de mare măsură, 29% în destul de mică măsură și 29.9% în foarte mică măsură sau deloc. 5.9% nu știu sau nu răspund.
12.6% dintre români cred că „legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii” în foarte mare măsură, 17.2% în destul de mare măsură, 25.9% în destul de mică măsură și 42.6% în foarte mică măsură sau deloc. 1.7% nu știu sau nu răspund.
De asemenea, 40.9% dintre români cred că ”alegerea președintelui depinde doar de votul cetățenilor” în foarte mare măsură, 24.6% în destul de mare măsură, 12.6% în destul de mică măsură și 19.6% în foarte mică măsură sau deloc. 2.3% nu știu sau nu răspund.
Privind alegerile, 32.6% dintre români cred că „alegerea președintelui este influențată puternic de acțiunile ostile ale altor state” în foarte mare măsură, 28.5% în destul de mare măsură, 17.1% în destul de mică măsură și 18.1% în foarte mică măsură sau deloc. 3.7% nu știu sau nu răspund.
Întrebați care este la acest moment cea mai mare problemă a României, 44% dintre respondenți au ales varianta „corupția care amplifică nedreptățile din societate”, 21.8% ”instabilitatea politică și efectele sale asupra bunei guvernări”, 17.2% ”starea precară a democrației care limitează libertatea oamenilor de a-și alege președintele”, iar 15.1% ”problemele economice care provoacă scăderea puterii de cumpărare”. 1.9% nu știu sau nu răspund.
Cheltuieli militare
În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult că Europa să își reducă dependența militară față de SUA și NATO prin creșterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenții au fost întrebați dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-și apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 76.2% susțin o asemenea creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 21.1% se opun, iar 2.7% nu știu sau nu răspund.
Efectul retragerii trupelor NATO asupra securității României
77.1% dintre români cred că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea națională a României, în timp ce 20.3% împărtășesc opinia contrarie și 2.6% nu știu sau nu răspund.
Institutul de sondare INSCOP este deținut de sociologul Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Confederației Patronale Concordia. Datele au fost culese în perioada 13- 17 martie 2025.Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Se încarcă comentariile...
